CORESPONDENŢĂ DIN UK Mesajul final al Conferinţei COP 26 de la Glasgow

Cei 120 de lideri de state şi 25.000 de delegaţi din Glasgow au plecat, în sfârşit, cu toţii acasă. Au realizat vreun progres în lupta contra încălzirii globale? Curând după semnarea pactului privind Climatul de la Glasgow, prim-ministrul Marii Britanii Boris Johnson a declarat că "lumea se îndreaptă în mod incontestabil în direcţia cea bună", iar John Kerry, trimisul SUA pentru climă, a spus că "suntem efectiv mai aproape decât am fost vreodată de a evita haosul climatic". Activiştii l-au descris ca fiind dezamăgitor. Dar, de fapt, au existat unele realizări în Glasgow, deşi va dura până în 2030 pentru a vedea dacă vor avea ca rezultat reducerile majore ale încălzirii globale. Care au fost principalele?

• Reducerile de emisii

Întreaga lume a acceptat că există o problemă urgentă şi că era necesar să se acţioneze. Acest lucru se referă la reducerea emisiilor (cunoscută sub numele de atenuare) şi fiecare naţiune trebuie să facă o contribuţie determinată la nivel naţional [NDC]. La Paris, s-a convenit că naţiunile aveau doar obligaţia să facă noi NDC-uri la fiecare 5 ani, la Glasgow s-a convenit că acest lucru ar trebui să aibă loc în fiecare an, deci COP-ul de anul viitor din Egipt va fi o revizuire a NDC-ului pentru fiecare ţară şi din nou în 2023 şi aşa mai departe. Deci, o creştere a urgenţei.

• Cărbunele

Reducerea treptată a cărbunelui, cel mai murdar combustibil - pactul iniţial prevedea că utilizarea cărbunelui va înceta cât mai curând posibil. Chinezii au obiectat asupra exprimării, fiind de acord cu expresia de "eliminarea treptată" a cărbunelui.

Agenţia Internaţională a Energiei a precizat că, dacă nu are loc o eliminare rapidă a cărbunelui, lumea nu are nicio speranţă de a rămâne în intervalul de 1,5 grade, pentru a atinge acest obiectiv cel puţin 40% dintre cele 8500 de centrale pe cărbune din lume trebuie închise, fără a se mai construi altele noi.

Aceasta a fost o realizare reală, deoarece protocolul de la Kyoto a fost semnat în 1997, nicio decizie a COP nu a făcut referire la combustibilii fosili.

• Adaptarea şi finanţarea climatică

Ţările bogate au fost de acord ca ţările sărace să primească cel puţin 100 de miliarde de dolari pe an, începând din 2020, sub formă de ajutoare pentru a reduce emisiile şi a face faţă impactului crizei climatice.

Până în 2019 fuseseră transferate doar 80 de miliarde de dolari. Ţările în curs de dezvoltare au fost deranjate de acest lucru şi li s-a promis că se vor efectua transferuri de 500 de miliarde de dolari în următorii cinci ani. Ele doresc ca aceşti bani să fie cheltuiţi pe adaptare, nu pe reduceri de emisii. Acest lucru este important deoarece nu este dificil să se găsească finanţare pentru energiile regenerabile, dar este foarte dificil să se obţină bani pentru impactul fenomenelor meteo extreme. În cele din urmă, în textul Pactului s-a căzut de acord să se dubleze cantitatea de finanţare pentru adaptarea la schimbările climatice.

• Pierderi şi pagube

La ultimul COP a fost creată o bază de date şi un sistem de comunicaţii - reţeaua Santiago.

Ţările în curs de dezvoltare sperau la un mecanism de finanţare, dar acest subiect va reveni în discuţie la COP-ul de anul viitor

• Reafirmarea susţinerii pentru acordul de la Paris

Unele ţări care au participat la Glasgow se opun acţiunilor mai puternice şi susţin că axarea pe cele 1,5 grade era doar echivalentul redeschiderii acordului de la Paris. Marea Britanie şi SUA au declarat că "mult sub" 2 grade nu însemna 1,9 grade sau 1,8 grade, ci de fapt sub 1,5 grade. Aşa că voi folosi mesajul final pentru a arunca o ultimă privire asupra acestei probleme a temperaturii.

• Ce însemnă 1,5 grade şi de ce este ales ca referinţă 1,5 grade Celsius

Termenul de "1,5 grade Celsius" se referă la volumul peste nivelul pre-industrial de dinainte de revoluţia industrială care a început emisiile de combustibili fosili în 1850, moment din care cărbunele a fost folosit ca un producător important de energie şi după aceea petrolul a fost extras din toată lumea pentru a finanţa automatizarea utilajelor din fabrici şi a vehiculelor.

Ştiinţa actuală ne spune că la 1,5 grade s-ar putea produce ceva tulburări meteorologice, dar acestea ar putea fi inversate în timp.

Există multe prognoze diferite din mai multe trimestre, astfel încât poate că ar fi util să se analizeze mai multe intervale de temperatură, în locul axării pe o singură dată. Există un consens general că dacă lumea se încălzeşte cu 3,8 grade până în 2100 în comparaţie cu nivelele preindustriale, atunci vor exista evenimente meteorologice catastrofale, iar la 4 grade multe părţi ale lumii vor deveni nelocuibile, ducând la declanşarea migraţiei a sute de milioane de oameni, schimbând complet economiile fiecărei ţări din lume.