Corigenţa la rasism

Oamenii care gravitează în jurul sportului autohton au dat, în ultimele două zile, corigenţa la rasism şi la bun simţ. S-a picat cu brio pe toate planurile, de la înţelegerea fenomenului până la explicaţiile menite să acuze sau să scuze. Primul care a călcat pe bec a fost un fost mare fotbalist autohton, actualmente antrenor cu mare experienţă: Dorinel Munteanu. Înjurat, scuipat, făcut în toate felurile de un bucheţel de suporteri aflaţi în vecinătatea băncii de rezerve a ospeţilor la meciul Rapid - Oţelul (în Giuleşti e o tradiţie în acest sens, care nu-i deranjează prea tare pe intransigenţii mânuitori de comunicate de presă menite să apere tot ce e alb-vişiniu), Dorinel Munteanu a vrut să dea o replică ... cu mantă. Zis şi făcut, a încercat să extragă o metaforă din sărăcăcioasa-i tolbă cu vorbe şi a executat o minunată bâtă în baltă, care mirosea de la o poştă a rasism mocirlos. La 24 de ore distanţă a dorit să ofere nişte explicaţii (convins fiind că a-i spune cuiva că e "bronzat" nu are nicio legătură cu rasismul), care au dovedit doar că nu a înţeles nimic şi oricând ne mai poate lovi cu o metaforă rasistă în cap. La vorbele lui Dorinel s-a reacţionat abundent, iar clubul FC Rapid nu a ratat formularea care, aşa cum am mai relatat din acest colţ, ne dă fiori reci: "Îi reamintim însă lui Dorinel Munteanu că stadionul nu este nici teatru, nici operă...". Corect de incorect, stadionul e o "mahala" unde orice e posibil, nu şi rasismul, desigur.

Câteva ore mai târziu, Beatrice Edwige, jucătoare de handbal a echipei FTC Budapesta, l-a acuzat pe un fan al Rapidului de rasism şi a avut un discurs foarte dur (Rapid Bucureşti a fost învinsă duminică, pe teren propriu, de formaţia FTC Budapesta). Clubul din Giuleşti (CS Rapid de această dată), aflat acum la celălalt capăt al rasismului, a lansat ... un comunicat în care i s-a explicat sportivei din Franţa faptul că gestul (arătatul cu degetul spre obraz) "nu are în cultura locală absolut nicio conotaţie rasistă". Absolut clar, nici Sala Polivalentă nu este teatru sau operă. Rasism e când spunem noi, nu când vreţi voi.

Care noi, care voi?

Greu de precizat în actualul context cultural şi geopolitic!