CORINA CREŢU: Peste 572 milioane de euro pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale din ţara noastră

Ţara noastră are la dispoziţie peste 572 de milioane de euro, în perioada 2014-2020, pentru proiecte ce vizează incluziunea socială şi reducerea sărăciei, a declarat comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, care a a discutat ieri, la Bruxelles, cu ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România, Dragoş Pîslaru, pe marginea Pachetului naţional anti-sărăcie, a Agendei urbane şi a integrării comunităţilor marginalizate, informează un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

"Pentru a asigura o implementare eficientă este extrem de important să existe o bună coordonare între Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi Fondul social european. Ministerele de resort şi autorităţile de management trebuie să-şi accelereze eforturile pentru a demara cât mai curând intervenţiile planificate", a declarat Corina Creţu.

Domnia sa a subliniat că Pachetul naţional anti-sărăcie poate atrage fonduri din mai multe Programe Operaţionale, în special din Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional "Capital Uman", pentru a găsi soluţii la provocări precum părăsirea timpurie a şcolii, sărăcia, excluziunea socială, cât şi pentru probleme din domeniul sănătăţii şi al locuinţelor: "Evaluarea nevoilor este o condiţie prealabilă pentru prioritizarea investiţiilor noastre. În această privinţă România a făcut progrese în identificarea domeniilor ce vor fi vizate de iniţiativele curente de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi. Ne aşteptăm ca aceste eforturi să fie extinse şi la domeniul protecţiei copilului".

Conform Eurostat, rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în România este de aproape 40%.

De asemenea, cele mai afectate sunt categoriile vulnerabile, jumătate dintre copiii din România fiind expuşi riscului de sărăcie, potrivit sursei citate de Agerpres.

În cadrul perioadei de programare 2014-2020 se urmăreşte ca 75.000 de copii, 10.000 de persoane cu dizabilităţi şi 62.000 de persoane vârstnice să beneficieze de condiţii de viaţă mai bune, prin reabilitarea infrastructurii de servicii sociale.