CORINA CREŢU: Politica de coeziune, o prioritate pentru preşedinţia Consiliul UE

Politica de coeziune reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia română la Consiliul UE, a declarat, astăzi, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, menţionând că îşi doreşte ca aceasta să încheie acordul asupra cadrului financiar multianual cât mai curând posibil.

"În timpul Preşedinţiei austriece a Consiliului UE s-au înregistrat progrese substanţiale, însă acestea trebuie continuate şi concretizate în cadrul noii Preşedinţii române. Mă bucură faptul că politica de coeziune reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia română la Consiliul UE şi îmi doresc că aceasta să încheie acordul asupra cadrului financiar multianual cât mai curând posibil, astfel încât investiţiile programate să înceapă a fi realizate încă de la 1 ianuarie 2021", a spus Corina Creţu, la reuniunea membrilor Conferinţei comisiilor parlamentare de afaceri europene din parlamentele naţionale din UE (COSAC), informează Agerpres.

Ea a afirmat că acest lucru presupune o muncă de echipă şi o coordonare eficientă, pentru a asigura coerenţa între diferitele structuri de negociere. Din acest punct de vedere, serviciile Comisiei sunt pe deplin angajate şi pregătite să sprijine Preşedinţia română la Consiliul UE.

"Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu provocări multiple, cum ar fi gestionarea Brexit, migraţia, securitatea transfrontalieră, apărarea etc., care pun presiune pe autorităţile de la Bruxelles şi pe ţările membre, şi care stimulează tendinţele centrifuge. În acest context, politica de coeziune este una dintre cele mai puternice ancore ale Uniunii. Aceasta a fost şi rămâne una dintre cele mai flexibile şi inovatoare politici, oferind răspunsuri la problemele şi tensiunile existente la nivelul Uniunii Europene", a spus Corina Creţu.

Potrivit comisarului european, pentru ca Uniunea Europeană să fie puternică, fiecare dintre componentele sale trebuie să fie puternică.

"Aceasta înseamnă ca regiunile şi statele mai puţin dezvoltate să fie sprijinite în reducerea decalajelor economice şi sociale. Din acest punct de vedere, realitatea europeană este una mixtă, cu bune şi cu rele, cu suişuri şi coborâşuri, dar, fără îndoială, cu motive de optimism", a afirmat Corina Creţu.

Ea a declarat că, înainte de 2008, a existat o convergenţă puternică în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, rata ocupării forţei de muncă şi rata şomajului în rândul regiunilor UE, iar disparităţile regionale au scăzut într-un ritm destul de rapid. Cifrele arată că, între 2000 şi 2008, regiunile mai puţin dezvoltate s-au apropiat puternic de media UE. Procesul de convergenţă a fost unul remarcabil. De exemplu, pentru cele 12 ţări care au aderat în 2004 la UE, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut, de la 51% din media UE în 2004, la 70% în 2017.

"Speranţele pentru o viaţă mai bună, care au însoţit în fiecare ţară aderarea la UE, au devenit realitate în primul rând prin prisma politicii de coeziune. În anii care au urmat crizei economice, viteza de convergenţă a acestor regiuni a încetinit. Criza a avut efecte în special la nivelul forţei de muncă. În consecinţă, disparităţile regionale au crescut în ceea ce priveşte rata de ocupare şi şomajul, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor şi-a oprit convergenţa. După 2013, situaţia economică a început, încet, să se îmbunătăţească. Piaţa muncii în regiunile şi statele membre în care criza a avut un puternic impact negativ şi-a revenit parţial", a precizat Creţu.