CORNEL COCA CONSTANTINESCU, ASF:  "Piaţa asigurărilor din ţara noastră, dependentă de RCA"

• "Primele cinci societăţi de asigurare reprezintă 70,03% din segmentul asigurărilor generale"

• "Românii sunt ataşaţi de ideea de a locui într-un spaţiu proprietate personală, dar nu realizează necesitatea protejării locuinţei prin achiziţionarea unei asigurări"

Reporter: Cum arată, în prezent, piaţa asigurărilor din ţara noastră?

Cornel Coca Constantinescu: În momentul de faţă, piaţa asigurărilor este stabilă, cu o structură dominată de segmentul celor generale, cu 79% din PBS (n.r. prime brute subscrise) în 2017, prevalente fiind asigurările obligatorii, în special cele auto. În acelaşi timp, piaţa de asigurări este caracterizată de dezvoltarea modestă a segmentului asigurărilor de viaţă, acesta reprezentând 21% din PBS, în 2017.

În contextul în care gradul de penetrare este de 1,13% din PIB, calculat la nivelul societăţilor de asigurare autorizate de ASF şi 1,21% cu luarea în considerare a activităţii sucursalelor care funcţionează în România pe baza dreptului de stabilire, putem afirma că există încă mult potenţial de dezvoltare.

Reporter: Care este percepţia consumatorului român asupra asigurărilor?

Cornel Coca Constantinescu: Consider că atitudinea orientată spre consumator a societăţilor de asigurare şi a intermediarilor, caracterizată printr-o informare corectă şi completă a asiguraţilor cu privire la produse şi beneficii, realizată într-un limbaj accesibil, contribuie semnificativ la câştigarea încrederii şi îmbunătăţirea nivelului de percepţie cu privire la asigurări. În caz contrar, există riscul ca potenţialii asiguraţi să îşi piardă încrederea în produsele de asigurare în general.

Totodată, uşurinţa şi rapiditatea cu care se realizează plata despăgubirii sunt la fel de importante când vorbim de calitatea serviciilor prestate şi de percepţia consumatorului asupra asigurărilor. De multe ori, percepţia negativă asupra asigurărilor este rezultatul necunoaşterii produselor şi luarea unor decizii eronate, pe bază de "impresii". Din acest motiv, creşterea nivelului de educaţie financiară este atât de importantă.

Personal, consider că percepţia consumatorilor cu privire la piaţa de asigurări s-a îmbunătăţit considerabil în ultimul an, inclusiv datorită măsurilor adoptate de ASF cu privire la protecţia consumatorilor şi la stabilizarea pieţei RCA.

Reporter: Cum privesc românii asigurările de viaţă?

Cornel Coca Constantinescu: Percepţia românilor cu privire la asigurările de viaţă este influenţată de educaţia financiară precară, de absenţa deprinderii de a economisi pe termen lung şi de ignorarea riscurilor şi beneficiilor care nu sunt imediate. Prin urmare, astăzi, asigurările de viaţă nu sunt o necesitate sau o prioritate, iar această percepţie se va schimba în timp.

Reporter: Cum se situează piaţa locală în raport cu cele din Europa Centrală şi de Est?

Cornel Coca Constantinescu: În anul 2017, piaţa românească de asigurări a consemnat o creştere marginală de 3,5% a PBS, până la o valoare de 9,7 miliarde lei, echivalentul a 2,1 miliarde euro.

Din datele pe care le deţinem la momentul actual, în Cehia, volumul PBS la nivelul anului 2016 se ridică la 4,4 miliarde euro, 36% reprezentând segmentul asigurărilor de viaţă, diferenţa fiind dată de asigurările generale. În Polonia, în aceeaşi perioadă de referinţă, volumul PBS era de 12,3 miliarde de euro, iar segmentul asigurărilor de viaţă reprezenta aproximativ 44%, pentru ca în anul 2017 să se consemneze o creştere a PBS la 14,9 miliarde de euro, iar segmentul asigurărilor de viaţă să reprezinte în jur de 40%.

Asigurările de viaţă, incluzând pensiile private şi asigurările private de sănătate, reprezintă în ţările cu o indus­trie de asigurare matură undeva între 45% - 50% din piaţa asigurărilor, în termeni de PBS. Chiar dacă piaţa româ­nească a crescut pe segmentul asigurărilor de viaţă în 2017, procentul din totalul PBS este de 21%, ceea ce dovedeşte necesitatea de a impulsiona asigurările de viaţă şi de a diversifica, într-un mod echilibrat, portofoliul, pentru a asigura o creştere sustenabilă.

Dacă ne referim la un alt indicator de referinţă, precum gradul de penetrare al asigurărilor în PIB, acesta a fost, în 2016, de 1,23% în Româ­nia, în timp ce în Cehia a fost de 3%, în Ungaria de 2,5% şi în Polonia de 2,9%. Nici în cazul comparaţiei cu privire la densitatea asigurărilor (n.r. raportul dintre totalul primelor de asigurare brute directe încasate şi numărul total al locuitorilor ţării), nu ne aflăm într-o poziţie confortabilă, având în vedere valoarea de 100 euro în 2016, în timp ce în Cehia valoarea era de 522 euro, în Ungaria de 298 de euro şi în Polonia de 339 euro.

Toate aceste date statistice ne vorbesc despre gradul de dezvoltare al pieţei româ­neşti, dar şi despre potenţialul acesteia, ce poate fi stimulat prin creşterea nivelului de educaţie financiară şi a încrederii consumatorilor.

Reporter: Ce impact au avut, până acum, schimbările aduse de Legea RCA, implementată în vara anului trecut?

Cornel Coca Constantinescu: Piaţa asigurărilor RCA a cunoscut o stabilizare, ca efect al noilor mecanis­me introduse de noua lege RCA, precum tariful de referinţă, asiguratul cu risc ridicat şi decontarea directă, care au contribuit la transparentizarea modului de formare a tarifului şi la echilibrarea pieţei, după o perioadă în care s-au evidenţiat distorsiuni la nivelul pieţei, cu impact asupra asiguraţilor.

Reporter: Consideraţi că asiguratorii care vând aproape exclusiv RCA se confruntă cu probleme financiare? Dacă da, de ce şi care ar fi acestea?

Cornel Coca Constantinescu: Asigurarea RCA în sine nu conduce la probleme financiare pentru societăţile care emit poliţele. Problemele pot veni de la nivelul tarifului de primă, care trebuie să asigure acoperirea riscurilor, în condiţiile în care profitul rezultat din activitatea desfăşurată pe clasele de asigurări obligatorii nu poate fi mare. În acelaşi timp, vânzarea asigurării RCA este facilă, deoarece nu are nevoie de promovare şi de explicarea mecanismului de funcţionare, dar este "deschizătoare de drumuri" pentru ofertarea şi a altor produse de asigurare.

Reporter: Anul trecut declaraţi că proiectul PAID nu şi-a atins obiectivul, prin aceea că gradul de cuprindere în asigurare a locuinţelor prin poliţa obligatorie PAD se situa la 18%, în septembrie 2017. Care este situaţia acum?

Cornel Coca Constantinescu: Primele brute subscrise pentru poliţele PAD au crescut marginal cu aproximativ 2% în 2017, în timp ce subscrierile aferente asigurărilor facultative de locuinţe s-au majorat cu 6%, în ansamblu piaţa crescând cu aproximativ 5%. Cu toate acestea, gradul de cuprindere în asigurare nu s-a îmbunătăţit simţitor, situându-se în luna aprilie a acestui an la 19,1%, în pofida faptului că asigurarea PAD este un produs simplu şi accesibil. Românii sunt ataşaţi de ideea de a locui într-un spaţiu proprietate personală şi fac eforturi financiare considerabile pentru achiziţionarea unei locuinţe dar, în acelaşi timp, nu realizează necesitatea protejării locuinţei prin achiziţionarea unei asigurări.

Dorim să identificăm cele mai bune soluţii pentru creşterea gradului de cuprindere în asigurare, prin liberalizarea canalelor de distribuţie, diversificarea acţionariatului PAID şi oferirea posibilităţii de încheiere de contracte multianuale.

Reporter: Care sunt provocările pe care le întâmpină, în prezent, piaţa de profil din ţara noastră?

Cornel Coca Constantinescu: Pe scurt, vorbim despre dependenţa de asigurarea RCA, dezvoltarea insuficientă a asigurărilor facultative şi de viaţă, gradul mare de concentrare a pieţei rezultat din faptul că primele cinci societăţi de asigurare realizează cumulat 70,03% din segmentul asigurărilor generale. Dacă ne referim la asigurările obligatorii de locuinţe, constatăm gradul redus de cuprindere în asigurare, ceea ce poate crea o presiune asupra PAID, având în vedere că prima prevăzută de lege este calculată prin raportare la un grad de cuprindere în asigurare mult mai mare. Toate aceste aspecte trebuie avute în vedere şi abordate într-un mod care să conducă la dezvoltarea pieţei în condiţiile menţinerii solidităţii financiare a societăţilor de asigurare.

În acelaşi timp, activitatea de asigurare trebuie să răspundă unor noi exigenţe cu privire la capitalul de solvabilitate şi la protecţia consumatorilor, prin prisma practicilor de vânzare. Regulile se modifică în tot mai multe domenii, precum noile tehnologii, considerate până nu demult fără impact asupra activităţii de asigurare, care vor determina abordări noi de business.

Reporter: În ceea ce priveşte educaţia financiară din ţara noastră, care consideraţi că sunt cele mai mari provocări?

Cornel Coca Constantinescu: Educaţia financiară are drept scop însuşirea unor noţiuni despre modul de funcţionare al pieţelor financiare, des­pre produsele existente, având drept finalitate transformarea conceptelor în abilităţi pentru a putea identifica şi utiliza toate produsele financiare potrivite, în vederea creşterii nivelului de bunăstare materială. Acesta este un demers pe termen lung şi necesită un angajament constant pentru ca beneficiile să devină vizibile, atât pentru consumatori, cât şi pentru pieţele respective.

Doresc să menţionez, totodată, faptul că ASF a fost şi va fi implicată în diferite proiecte de educaţie financiară în ceea ce priveşte educaţia şcolară, cât şi prin organizarea de evenimente dedicate educaţiei financiare.

Reporter: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, soluţiile pentru dezvoltarea pieţei asigurărilor?

Cornel Coca Constantinescu: Crearea de produse adaptate nevoilor imediate ale clienţilor şi extinderea campaniilor de informare asupra beneficiilor asigurărilor la nivel naţional, pentru ca asigurările să nu fie apanajul celor care au un grad mai ridicat de educaţie financiară, ci să devină un produs de masă. Un prim pas ar fi identificarea grupurilor ţintă şi a pieţei relevante pentru anumite produse.

Microasigurările pot fi o soluţie pentru segmentul de populaţie cu venituri reduse, reprezentând o protecţie financiară limitată, dar care să funcţioneze bine şi să contribuie la promovarea mai extinsă a produselor de asigurare. De asemenea, nu trebuie neglijate produsele de asigurare care cores­pund unor riscuri noi, provenite din zona cybersecurity.

Proiectul de reglementare a societăţilor mutuale de asigurare reprezintă un pas înainte pentru piaţa de profil din România. Societatea mutuală de asigurare reprezintă o formă juridică consacrată în alte ţări din Uniunea Europeană, acest tip de societăţi reprezentând circa un sfert din pieţele unde această formă este uzitată.

Reporter: Vă mulţumim!