Corupţia din România a devenit obsesie în Uniunea Europeană

Guvernul trebuie să combată cu mai multă insistenţă corupţia de la toate nivelurile, a declarat ieri, la Palatul Victoria, Comisarul european pentru extindere, Günter Verheugen. Oficialul de la Bruxelles nu a ţinut cont de faptul că ieri a fost ziua de naştere a premierului, astfel că i-a transmis un mesaj destul de dur, arătîndu-i că, dacă România vrea să adere la Uniunea Europeană, trebuie să lupte mult mai hotărît împotriva corupţiei. "Această problemă este foarte dificilă, deoarece, în România, corupţia e ca o fiară ascunsă în tufişuri, despre care toată lumea ştie că există, însă nimeni nu ştie cum să lupte cu ea", a afirmat Verheugen, reluînd ideea scoaterii la suprafaţă "a marilor peşti" ai corupţiei.

Pe de altă parte, Verheugen a arătat că progresele înregistrate de ţara noastră în ultimele trei luni îl fac să creadă că, dacă ritmul actual va fi păstrat, România va putea să încheie negocierile în octombrie 2004 şi să adere la Uniunea Europeană în 2007. "România trebuie să pună accentul pe implementarea legislaţiei europene adoptate, pe reforma justiţiei şi a administraţiei publice", a spus Comisarul pentru extindere.

Günter Verheugen a apreciat că guvernul a reuşit să-şi îndeplinească majoritatea angajamentelor prioritare asumate, în luna martie, în faţa autorităţilor de la Bruxelles. Faptul că Executivul va reuşi să încheie, în această lună, capitolele de negociere privind concurenţa şi libera circulaţie a serviciilor, l-a convins pe oficialul european să declare că vom obţine în toamnă statutul de economie de piaţă funcţională. Mai mult, stadiul avansat în care se află privatizarea întreprinderilor din sectorul energetic (cele două companii "Electrica", societăţile "Distrigaz" şi "Petrom") l-a determinat pe Verheugen să afirme, la Cluj (unde şi-a început vizita în România), că "ţara noastră are deja statutul de economie de piaţă".

Cu toate acestea, Comisarul european a atras atenţia că planurile autorităţilor de la Bucureşti privind acordarea ajutoarelor de stat trebuie să fie compatibile cu reglementările europene. Verheugen a oferit în acest sens exemplul industriei siderurgice româneşti, care a beneficiat de importante scutiri fiscale.