Corupţia la nivel înalt: Eforturile României sunt neconvingătoare

România nu a făcut încă dovada unor eforturi convingătoare în domenii-cheie precum combaterea corupţiei la nivel înalt, se arată în raportul intermediar al Comisiei Europene privind reformele în sistemul judiciar şi al afacerilor interne, prezentat luni la Bruxelles, şi care nu face niciun fel de referire la activarea clauzei de salvgardare. În opinia executivului comunitar, situaţia din teren dă naştere la preocupări a căror abordare este necesară înainte de efectuarea de către Comisie a unei evaluări exhaustive în luna iulie. Documentul - adoptat de Comisie la 1 februarie - menţionează că există întârzieri în ce priveşte punerea în aplicare a unei strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar, în înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, în elaborarea unei strategii globale şi punerea în aplicare de proiecte reprezentative pentru a lucra împotriva corupţiei la nivel local şi în special în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt. "În special, România ar trebui să sporească eforturile de combatere a corupţiei la nivel înalt şi ar trebui să-şi întărească eforturile pentru a menţine stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului de luptă anticorupţie", în vederea înregistrării de progrese înainte de următoarea evaluare detaliată a Comisiei de la mijlocul anului în curs, se menţionează în document. Deşi recunoaşte eforturile importante realizate pentru elaborarea unui Plan de acţiune credibil care descrie măsurile, termenele limită şi instituţiile responsabile de îndeplinirea obiectivelor, Comisia consideră că "Planul de acţiune necesită mai multă consecvenţă pe alocuri, iar unele lacune trebuie remediate". În ceea ce priveşte asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie, Comisia remarcă alegerea noii structuri de conducere a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), adoptarea unei Strategii de comunicare a CSM şi a justiţiei române, în scopul întăririi transparenţei sistemului judiciar, dar atrage atenţia că există întârzieri în privinţa completării schemei de personal în cadrul procuraturii, dar şi asupra faptului că aproximativ jumătate din recrutările în sistemul judiciar au urmat o procedură ad hoc, fără un control în prealabil al nivelului de pregătire al noilor magistraţi. În cazul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Comisia remarcă aprobarea cadrului legislativ privind ANI în mai 2007, dar insistă că ANI nu este încă operaţională, fiind ales doar vicepreşedintele agenţiei. Comisia notează că au fost demarate activităţi premergătoare, selecţia personalului, procedurile de achiziţii publice pentru infrastructură, alocarea de resurse financiare pentru sediu, buget şi definirea organigramei. În privinţa continuării realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt, pe baza progreselor înregistrate până în prezent de România, Comisia consideră că "activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată un parcurs pozitiv în ultimele şase luni", amintind că, până în octombrie 2007, DNA a solicitat şi primit aprobarea începerii urmăririi penale a opt foşti sau actuali miniştri. Totuşi, executivul comunitar remarcă faptul că decizia de ridicare a imunităţii a fost luată după dezbateri juridice şi politice intense şi că, în ultimele şase luni, câteva dintre aceste cauze au fost restituite procuraturii de către instanţe, din cauza unor erori procedurale. "Nu este clar dacă motivaţia instanţelor înseamnă că probele sunt inadmisibile, făcând necesare noi anchete, sau înseamnă că procuratura poate rectifica situaţia, fără a fi necesară reînceperea procedurilor", se menţionează în raport.

În document, Comisia a făcut referire şi la modificările la Codul de procedură penală şi la Codul Penal adoptate de Parlamentul României în octombrie 2007. În cazul legii privind modificările Codului de procedură penală - care nu a fost încă promulgată de preşedintele Traian Băsescu, care a trimis-o spre reexaminare -, Comisia constată că legea prevede, între altele, limitarea urmăririi penale, în principiu, la şase luni, precum şi autorizarea percheziţionării, interceptării sau înregistrării comunicaţiilor doar cu informarea prealabilă a suspectului, iar frauda inferioară pragului de nouă milioane de euro ar fi considerată infracţiune minoră, cu o sancţiune maximă de numai cinci ani de închisoare. "Dacă vor fi promulgate, aceste modificări ar afecta substanţial negativ eficienţa anchetelor penale în România, în general. Ele ar afecta, de asemenea, anchetele comune împreună cu statele membre, lupta împotriva terorismului şi urmărirea în justiţie a criminalităţii trans­frontaliere", avertizează Comisia.

În fine, în ceea ce priveşte adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală, executivul comunitar aminteşte că, după întârzieri considerabile în implementarea proiectului, ministrul român de interne a semnat un nou protocol cu ONG-urile privind Centrul Naţional de Integritate. "Au fost demarate, cu oarecare întârzieri, lucrările pregătitoare privind o strategie naţională anticorupţie, axată pe sectoarele vulnerabile şi pe administraţia publică locală", se menţionează în raport, care aminteşte că adoptarea de către Guvernul român a acestei strategii este planificată pentru luna martie. În raportul său, Comisia face o trecere în revistă şi a sprijinului acordat României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (JAI), menţionând că acest sprijin, pe care-l califică drept substanţial, provine atât de la programe ale Uniunii Europene (precum PHARE şi Facilitatea de tranziţie), cât şi de la state membre. Amintim că numai prin programul PHARE au fost puşi la dispoziţie în domeniul justiţiei şi afacerilor interne în România peste 187 de milioane de euro din 2004, iar Facilitatea de tranziţie va rămâne în vigoare până în 2010. De altfel, Comisia insistă că acest domeniu - JAI - rămâne şi pe viitor principala destinaţie a sprijinului UE post-aderare, aproape jumătate din bugetul Facilităţii de tranziţie a UE pentru România fiind dedicată acestui sector, inclusiv un pachet financiar special pentru proiecte care sprijină direct realizarea de progrese în cadrul obiectelor de referinţă din MCV. Comisia constată că, începând cu anul 2004, anumite domenii, precum reforma sistemului judiciar, "au primit sprijin substanţial şi ar putea să se apropie de nivelul de saturaţie, din acest punct de vedere". Cu toate acestea, în opinia Comisiei, continuă să existe sectoare vulnerabile, precum cel al învăţământului, care nu au primit încă sprijin pentru combaterea corupţiei. Executivul comunitar insistă că asistenţa viitoare ar trebui axată pe sprijinirea ANI şi pe lupta împotriva corupţiei, dat fiind că s-a dovedit că sprijinul acordat până acum a avut un impact asupra progreselor României. De aceea, Comisia crede că asistenţa viitoare ar trebui să abordeze priorităţile şi nevoile identificate în Planul de acţiune elaborat de România, dar şi eliminarea treptată şi bine gestionată a sprijinului pentru domeniile saturate. În opinia Comisiei, cea mai bună formulă de sprijin ar fi alcătuirea unor misiuni de dimensiuni reduse, dar bine ţintite, care să ţină seama de capacitatea de absorbţie a instituţiilor româneşti şi să permită preluarea deplină de către acestea a integrării rezultatelor, dar şi o abordare interdisciplinară, prin acordarea de atenţie judecătorilor şi procurorilor deopotrivă în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. "Comisia recomandă statelor membre să ia în considerare acordarea unui sprijin practic şi direct României", sub forma schimbului de bune-practici, oferirea de locuri de practică profesională, de burse, realizarea de parteneriate instituţionale cu departamente-cheie cum ar fi ANI sau DNA. Acesta este cel de-al doilea raport prezentat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, mecanism stabilit de Comisie în decembrie 2006 pentru a sprijini România în vederea remedierii deficienţelor în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, şi va fi urmat de un raport extins în luna iulie a acestui an. Comisia consideră că perioada de şase luni scursă de la primul raport este prea scurtă pentru a permite României să remedieze deficienţele şi pentru a permite Comisiei să revizuiască evaluarea din iunie anul trecut. De aceea, executivul comunitar insistă că este vorba despre un raport intermediar, care "conţine o vedere de ansamblu asupra asistenţei acordate României în domeniile aferente obiectivelor de referinţă" (benchmarks) şi prezintă o actualizare factuală a progreselor, fără a efectua o evaluare a rezultatelor obţinute în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă.