• Deşi Guvernul a operat unele reforme, se pare că acestea au rămas doar pe hîrtie
Declaraţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu şi primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu pe marginea "evoluţiei spectaculoase a luptei împotriva corupţiei" au stîrnit reacţia multor asociaţii, printre care Pro Democraţia, Transparency International şi Agenţia de Monitorizare a Presei.
Mircea Toma, reprezentant al Agenţiei de Monitorizare a Presei, este de părere că "declaraţiile celor doi demnitari sînt periculoase şi îndeamnă la o reducere a vigilenţei". Domnia sa susţine că "puterea nu a atins parametrii anunţaţi înainte şi imediat după alegeri, pe marginea problemei corupţiei, ceea ce poate fi interpretat ca o manipulare a societăţii civile". Mircea Toma a mai adăugat că "Tăriceanu şi Băsescu sînt complici ai marii corupţii din timpul guvernării PSD, pe care o tot acuză, dar fără să aducă în prim-plan actele mari de corupţie, pe care au promis că le vor demasca".
De asemenea, Cristian Pîrvulescu, din partea Asociaţiei Pro Democraţia, a arătat, în cadrul unei conferinţe de presă, că "declaraţiile din campania electorală au făcut ca sondajele publice să fie optimiste în ceea ce priveşte eliminarea acestui flagel, dar entuziasmul societăţii civile a scăzut treptat, deoarece totul a rămas la stadiul de afirmaţii războinice".
Reprezentantul Pro Democraţia s-a referit şi la frauda electorală, precizînd că legislaţia în vigoare trebuie schimbată. Cristian Pârvulescu: "Guvernul nu a luat în seamă propunerile făcute de OSCE în urma alegerilor de anul trecut, cu privire la modificarea cadrului legislativ în acest domeniu, iar frauda electorală a fost folosită de actuala putere în scop manipulator". În acelaşi timp, domnia sa a mai spus că "Pro Democraţia acuză partidele politice de un compromis în ceea ce priveşte fraudarea alegerilor, asupra cărora există dovezi clare".
• Conducem în topul est-european al statelor corupte
Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International România, a declarat că "Transparency recomandă prudenţă şi moderare în atitudinile triumfaliste ale oficialilor de la Bucureşti, privind soluţionarea problemei corupţiei". Domnia sa este de părere că trebuie să se acţioneze concret în acest sens, "nu doar prin bifarea unor măsuri". Conform unui raport al Transparency International, Barometrul Global al Corupţiei arată că 22% dintre companii (oamenii de afaceri, partenerii sau cetăţenii) recunosc că au dat mită în 2005. În acelaşi timp, în zonele publice în care s-au prescris strategii anticorupţie, impactul reformelor a fost negativ (în justiţie, administraţie şi servicii publice) şi ponderat pozitiv (în mediul de afaceri). Concluziile raportului, pe piloni instituţionali, sînt următoarele:
- Parlamentul nu a putut genera un cadru normativ adecvat pentru aspecte esenţiale precum incompatibilităţile, declararea şi controlul averilor, conflictele de interese, precum şi în legătură cu controlul finanţării sistemului electoral.
Regimul imunităţii la parlamentari a reprezentat, o lungă perioadă de timp, o limitare a capacităţii de promovare a integrităţii acestora.
- În cazul Guvernului, deficitul de integritate a membrilor acestuia a fost amplificat de controlul îndelungat asupra justiţiei.
- Organizarea Parchetului Naţional Anticoruptie nu a avut un impact relevant din cauza lipsei resurselor necesare, reglementărilor deficitare cu privire la mandat şi interferenţelor politice.
- Administraţia publică a fost un pilon cu mari deficienţe cauzate de lipsa unui cadru de reglementare pentru funcţionarii publici, pentru o lungă perioadă de tranziţie şi de politizare excesivă a acesteia.
În altă ordine de idei, acelaşi raport relevă că ţara noastră se află pe primul loc într-un sondaj privind corupţia (efectuat şi în Bulgaria, Cehia, Serbia, Turcia, Ucraina, Croaţia, Macedonia şi Polonia). Conform rezultatelor acestuia, 22% dintre românii chestionaţi au afirmat că au dat mită în ultimele 12 luni, faţa de 7% în Bulgaria, 5% în Turcia sau 8% în Macedonia şi Polonia.
• Victor Alistar: "Dorim mai multe fapte şi mai puţine declaraţii războinice"
Victor Alistar este de părere că "decidenţii trebuie să înţeleagă că există societate civilă nu numai în anii preelectorali sau electorali, dînşii trebuie să înceteze cu declaraţiile manipulatoa-re şi să treacă la măsuri concrete". Domnia sa a criticat afirmaţia primului ministru conform căreia "în anul 2005 nu a existat corupţie". Victor Alistar consideră că lipsa marilor dosare ale corupţilor nu denotă lipsa corupţiei, ci faptul că "încă există o capacitate instituţională scăzută a organismelor abilitate să soluţioneze aceste cazuri". Domnia sa a mai adăugat că "deşi instituţiile publice şi-au mai îmbunătăţit procedurile administrative, reformele anticorupţie nu au dat rezultat din punct de vedere al cetăţeanului care s-a confruntat în 2005 cu aceleaşi probleme ca şi în 2004".