• UPDATE 15:19: Ciprul va solicita Uniunii Europene ajutor suplimentar
Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a declarat, astăzi, că va cere Uniunii Europene (UE) un "ajutor suplimentar" pentru ţara sa, care se confruntă cu măsuri severe impuse în cadrul unui plan de salvare al Eurogrup, informează sursele de presă.
Şeful statului cipriot a declarat că a discutat deja cu Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, înaintea reuniunii miniştrilor de finanţe din zona euro de astăzi de la Dublin, în cadrul căreia ar urma să se finalizeze planul de salvare.
"Este un fapt. Am făcut acest contact, deoarece încercăm să facem cel mai bun lucru posibil în circumstanţele actuale" pentru a atinge obiectivele prevazute, a spus preşedintele cipriot.
---
• UPDATE 10:56: Cipru prelungeşte cu o săptămâna controlul capitalurilor şi relaxează restricţiile
Guvernul cipriot a prelungit cu o săptămână măsurile de control al capitalurilor şi a relaxat restricţiile, relatează sursele de presă internaţionale.
Nivelul permis al transferurilor financiare este de 300.000 de euro, faţă de 25.000 de euro stabilit iniţial, iar limita transferurilor de bani în afara ţării a crescut de la 5.000 de euro la 20.000 de euro.
Turiştii ciprioţi care pleacă în străinătate pot lua cu ei 2.000 de euro.
Limita zilnică de retragere de la bancomate a rămas la 300 de euro.
---
• Pierderile de la "Bank of Cyprus" şi "Laiki Bank" ar putea fi mult mai mari
• Banca Ciprului neagă informaţiile privind vânzarea de rezerve de aur
Costurile totale ale programului de susţinere financiară a Ciprului se ridică la 23 de miliarde euro, nu la 17 miliarde euro, cât arătau estimările iniţiale, potrivit unor documente neoficiale în care Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei ţării, preluate de presa internaţională.
Documentele arată că Nicosia trebuie să contribuie cu 13 miliarde euro la acordul de salvare, nu cu 7 miliarde, cât a fost estimarea iniţială. Astfel, cu cele 10 miliarde promise de creditorii internaţionali, pachetul va ajunge la 23 miliarde euro.
Financial Times informează că, din documentele datate 9 aprilie, rezultă că restructurarea celor două bănci majore din Cipru, "Bank of Cyprus" şi "Cyprus Popular Bank" ("Laiki"), va costa aproape dublu faţă de estimarea iniţială: 10,6 miliarde euro, nu 5,8 miliarde euro, iar banii vor fi acoperiţi din sumele deponenţilor şi creditorilor băncilor.
Documentele amintite mai notează că Ciprul va trebui să suporte integral cos-turile, iar pe lângă cele 10,6 miliarde de euro din restructurarea sectorului bancar, ţara trebuie să obţină 1,8 miliarde euro din privatizări. În plus, conform documentelor, Ciprul trebuie să majoreze taxe precum impozitul pe profit sau cel pe venituri de capital, măsură care ar urma să aducă până la 600 de milioane de euro. Totodată, documentele prevăd că statul cipriot trebuie să obţină 400 de milioane de euro din vânzarea rezervei de aur în exces de la banca centrală.
Potrivit Financial Times, "autorităţile cipriote s-au angajat să vândă cantitatea în exces din rezervele sale de aur", însă banca centrală a Ciprului a negat această posibilitate.
Aliki Stylianou, purtător de cuvânt al Băncii Ciprului, a declarat: "O astfel de variantă nu a fost luată în discuţie".
Totuşi, ulterior, un purtător de cuvânt al guvernului de la Nicosia, Christos Stylianides, a recunoscut că vânzarea aurului din rezerve este o variantă luată în calcul.
Ciprul avea rezerve de aur de 13,9 tone la finele lunii februarie, potrivit Consiliului Mondial al Aurului. La preţul actual al pieţei, cele 400 de milioane de euro ar putea fi acoperite prin vânzarea a circa 10,36 tone de aur.
Dacă va avea loc, vânzarea va fi cea mai mare efectuată de o ţară din zona euro după anul 2009, când Franţa a înstrăinat 17,4 tone de aur.
În opinia analiştilor, este puţin probabil ca alt stat din Uniunea Europeană să vândă cantităţi masive de aur.
Portugalia are rezerve de 382,5 tone de aur, în valoare de 14,76 miliarde euro, iar Spania - de 281,6 tone, în valoare de 10,8 miliarde euro. Italia are rezerve de aur de 2.451,8 tone, care valorează 94,6 miliarde euro.
Miniştrii europeni ai finanţelor au programată o reuniune astăzi, la Dublin, ca să dis-cute pe marginea pachetului de salvare a Ciprului.
•
Potrivit unei estimări sumbre lansate ieri de partenerii europeni ai Ciprului, economia acestei ţări va scădea cu 12,5% în anii 2013-2014, pe fondul reducerilor de cheltuieli.
•
Agenţia de evaluare Standard & Poor's Ratings Services (S&P) a modificat în sens pozitiv, la "stabilă", de la "negativă", perspectiva Ciprului, confirmând calificativul de credit al ţării la "CCC". S&P a informat: "Revizuirea perspectivei reflectă aşteptările noastre potrivit cărora guvernul cipriot va accepta termenii pachetului de asistenţă financiară de 10 miliarde euro de la ESM-FMI, iar prima tranşă a programului va fi vărsată în timp util, astfel încât Executivul de la Nicosia să poată achita eurobondurile ce vor ajunge la scadenţă în 4 iunie".