Preţul futures al aurului a fluctuat anul trecut, pe pieţele internaţionale, încheind 2016 cu un avans de 9%.
În condiţiile în care investitorii se orientează către acest metal preţios în perioade de instabilitate, au fost consemnate două momente majore de creştere: la începutul anului, pe fondul unor temeri legate de viitorul econonmiei Chinei, respectiv către finele lunii iunie, după decizia britanicilor de a ieşi din Uniunea Europeană (Brexit). La ceva vreme după votul pentru Brexit, cotaţia aurului a revenit pe un curs negativ, întrerupt temporar de un uşor avans în octombrie.
Declinul s-a produs contrar aşteptărilor care anticipau un avans semnificativ în cazul în care Donald Trump va câştiga alegerile prezidenţiale din SUA. Deşi aceste alegeri, desfăşurate în 8 noiembrie, l-au dat învingător pe republicanul Trump, investitorii nu s-au orientat către plasamentele în aur, ci către dolar, care s-a apreciat puternic în aşteptarea deciziei Băncii Centrale Americane (Fed) de majorare a dobânzii pentru prima oară în ultimul an.
Amintim că Fed, a stabilit, în reuniunea din zilele de 13-14 decembrie, să urce dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, la un interval cuprins între 0,50% şi 0,75%. Fed nu mai majorase dobânda din decembrie 2015.
Preţul aurului a pornit de la circa 1.075 dolari uncia în ianuarie anul trecut, încheind 2016 cu aproape 1.156,40 dolari/uncie.
În luna februarie, preţul a urcat la circa 1.248 dolari uncia, dat fiind că plasamentele în metalul galben creşteau ca urmare a scăderii puternice a pieţelor acţiunilor. Mai târziu, în 10 martie, cotaţia atingea 1.272 dolari/ uncie, pe fondul scăderii pieţelor acţiunilor din zona euro, în aşteptarea deciziei Băncii Centrale Europene (BCE) privind dobânda negativă la anumite depozite.
În 2 mai, preţul aurului a crescut la 1.306 dolari/uncie, trecând de 1.300 de dolari pentru prima oară după ianuarie 2015. Atunci, investitorii au speculat că băncile centrale din SUA şi Europa vor menţine dobânzile la nivel scăzut.
La data de 2 iunie, uncia de aur era cotată la 1.209,80 dolari, iar în 16 iunie a ajuns la peste 1.296 dolari, preţul apropiindu-se de nivelul maxim al ultimilor doi ani întrucât perspectivele privind dobânda cheie din SUA erau pesimiste. Tot atunci, investitorii se temeau că britanicii vor decide să părăsească Uniunea Europeană, ceea ce s-a şi întâmplat odată cu referendumul din 23 iunie. Astfel, plasamentele în aur au fost tot mai numeroase.
În 27 iunie, cotaţia a atins 1.322,50 dolari/uncie, pe fondul temerilor generate de decizia de Brexit. În 6 iulie, preţul metalului galben a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele 27 de luni: 1.364,90 dolari/uncie.
În 20 iulie, însă, preţul era de 1.318,80 dolari/uncie, aurul pierzând teren în contextul aprecierii dolarului şi al creşterii pieţelor acţiunilor.
În primele zile din octombrie, cotaţia metalului galben era de 1.249,80 dolari/uncie, investitorii anticipând că banca centrală a SUA va menţine dobânda nemodificată, iar la începutul lui noiembrie ajungea la 1.302,10 dolari/uncie.
În 8 noiembrie, ziua alegerilor prezidenţiale din SUA, preţul aurului era de 1.273,40 dolari/uncie, iar în 25 noiembrie scădea la 1.178,20, pe fondul aprecierii monedei americane, determinată de aşteptările ca Fed să crească dobânda în decembrie.
În 15 decembrie, cotaţia a atins 1.127,80 dolari/uncie, crescând în condiţiile în care traderii au făcut hedging împotriva unei potenţiale surprize din partea Fed, care era aşteptată să anunţe majorarea dobânzii-cheie pentru prima oară în acest an. Surpiza nu s-a produs, Fed crescând dobânda în ziua respectivă.
În 29 decembrie, cotaţia metalului preţios era de 1.156,40 dolari/uncie, ca urmare a deprecierii dolarului.
Ieri, preţul aurului trecea de 1.159 dolari uncia, traderii aşteptând semnale privind evoluţia dobânzilor în noul an.