Credit Suisse se împrumută cu o sumă echivalentă unei treimi din datoria externă a României

Credit Suisse Group AG, al doilea mare grup bancar elveţian, vrea să contracteze un împrumut de până la 50 de miliarde de franci (54 miliarde de dolari) de la Banca Naţională a Elveţiei (SNB), considerând că aceasta este o măsură decisivă pentru sporirea lichidităţilor sale, potrivit Reuters. Pentru comparaţie, suma reprezintă peste o treime din datoria externă totală a ţării noastre, care se ridica la 142,7 miliarde de euro în 2022, conform datelor BNR.

Anunţul privind împrumutul pe care îl are în vedere banca a venit după ce, miercuri, autorităţile elveţiene au dat asigurări că grupul Credit Suisse îndeplineşte cerinţele privind lichidităţile şi capitalul impuse băncilor de importanţă sistemică, iar dacă este necesar, poate să aibă acces la finaţare de la SNB.

"Credit Suisse ia măsuri decisive pentru a-şi consolida lichiditatea în mod preventiv, intenţionând să-şi exercite opţiunea de a se împrumuta de la Banca Naţională a Elveţiei cu până la 50 de miliarde de franci, în cadrul mecanismului Covered Loan Facility, precum şi al unei facilităţi de lichiditate pe termen scurt, care sunt pe deplin garantate cu active de înaltă calitate", a anunţat Credit Suisse într-un comunicat.

Banca a indicat că, la sfârşitul anului 2022, avea o rată a capitalului Common Equity Tier 1 de 14,1% şi o rată medie de acoperire a lichidităţii (LCR) de 144%. Acesta din urmă s-a îmbunătăţit la aproximativ 150% la data de 14 martie, conform băncii elveţiene.

Referindu-se la împrumutul pe care vrea să îl ia, banca a precizat: "Această lichiditate suplimentară va sprijini activităţile de bază şi clienţii Credit Suisse, în condiţiile în care luăm măsurile necesare pentru a crea o bancă mai simplă şi mai concentrată, construită pe nevoile clienţilor".

Amintim că problemele de la Credit Suisse au apărut după ce, săptămâna trecută, în SUA s-au prăbuşit Silicon Valley Bank şi Signature Bank, ceea ce a avut efecte pe pieţele acţiunilor.

Gary Ng, economist senior la Natixis Corporate & Investment Bank, a declarat că investitorii ar putea fi îngrijoraţi de Silicon Valley Bank şi Credit Suisse din motive diferite, dar ambele bănci au suferit din cauza efectului secundar al ratelor mari ale dobânzilor.

Decizia Credit Suisse de a se împrumuta de la SNB vine după ce directorul său executiv, Ulrich Koerner, a declarat miercuri că "baza de lichiditate a băncii este foarte solidă".

Credit Suisse este prima mare bancă globală care obţine un sprijin financiar masiv după criza financiară din 2008.

Banca Elveţiei a confirmat ieri că îi va furniza lichidităţi grupului Credit Suisse pentru ca acesta să dispună de garanţii suficiente, conform Reuters.

"În cadrul mandatului său statutar, SNB poate furniza lichidităţi unei bănci din ţară, ca să dispună de garanţii", se arată într-un răspuns transmis de SNB către jurnalişti.

Anunţul privind creditarea băncii elveţiene a dus la creşterea acţiunilor acesteia, dar şi a titlurilor altor bănci europene care au scăzut masiv în sesiunea din ziua anterioară. Declinul de miercuri a venit după ce Ammar Al Khudairy, preşedintele Saudi National Bank, a declarat că instituţia nu mai asigură susţinere financiară grupului Credit Suisse întrucât nu poate depăşi 10% din acţiunile băncii elveţiene din cauza unor probleme de reglementare. "Nu mai putem investi în Credit Suisse, deoarece am depăşi pragul de 10%", a spus Ammar Al Khudairy, adăugând: "În prezent, deţinem 9,8% din bancă. Dacă trecem de 10%, intră în vigoare un set de noi reguli şi nu vrem să intrăm într-un nou regim de reglementare".

• Acţiunile Credit Suisse, pe plus

Acţiunile Credit Suisse au urcat cu 16%, la 1,97 franci ieri, pe piaţa din Zurich, la ora locală 14.40. Pe parcursul sesiunii de miercuri, titlurile băncii elveţiene pierduseră peste 30%. Tot atunci, tranzacţionarea titlurilor Credit Suisse a fost oprită de câteva ori de operatorul Bursei din Zurich, pe fondul volatilităţii.

Acţiunile gigantului bancar elveţian UBS AG au urcat cu 2,6%, la 17,18 franci ieri, la ora 14.41.

În schimb, la Paris, acţiunile BNP Paribas SA s-au depreciat cu 0,04%, la 52,01 euro la ora 14.41, cele ale Societe Generale SA - cu 0,7%, la 21,34 euro. La Bursa din Frankfurt, titlurile gigantului Deutsche Bank AG au înregistrat un minus de 5,2%, la 9,43 euro la ora 14.33, cele ale Commerzbank AG - de 3,3%, la 9,43 euro. La Londra, acţiunile HSBC Holdings Plc au crescut cu 1,7%, la 557,80 pence la ora 13.58, cele ale Lloyds Banking Group Plc - cu 3,2%, la 47,48 pence. Pe piaţa din Amsterdam, titlurile ING Groep NV au urcat cu 0,4%, la 10,82 euro la ora 14.43, cele ale ABN Amro Bank NV au coborât cu 0,4%, la 13,94 euro. În Spania, acţiunile Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA au crescut cu 1,4%, la 6,13 euro la ora 14.44, cele ale Banco Santander SA - cu 1,1%, la 3,24 euro. La Bursa din Milano, titlurile UniCredit SpA s-au apreciat cu 2,8%, la 16,50 euro la ora 15.00, cele ale Intesa Sanpaolo SpA - cu 0,9%, la 2,26 euro.

Indicele EURO STOXX Banks era în declin cu 0,1% la ora 14.44, afişând un nivel de 98,45 puncte.

• Radu Puiu, XTB: "Evoluţia economică - incertă, pe fondul şocurilor din sistemul bancar"

În ultimul an, Rezerva Federală (Fed) din SUA a majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din istoria recentă, încercând deliberat să tempereze finanţarea pentru a reduce inflaţia, dar, în acest proces, banca centrală americană a afectat şi finanţele Silicon Valley Bank (SVB), şi ale altor companii din sectorul bancar, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.

În opinia sa, creşterile succesive, care au trimis dobânda de la zero, cât era la începutul anului trecut, la nivelul actual de peste 4,5%, ar trebui în mod special să încetinească segmentele economice care depind foarte mult de banii împrumutaţi, precum sectorul imobiliar, atât cel rezidenţial, cât şi cel comercial. Totodată, ar trebui să reducă ritmul angajărilor şi al creşterii salariilor, dar aceste evoluţii pot face ravagii şi în bilanţurile băncilor din cauza efectului pe care majorările ratei dobânzii le au asupra valorii obligaţiunilor pe termen lung, conform sursei citate.

"Creşterea agresivă a dobânzii-cheie a ajuns să afecteze finanţele Silicon Valley Bank, care deţinea mai puţine împrumuturi raportat la valoarea depozitelor decât alte bănci, însă bilanţul său era încărcat cu obligaţiuni pe termen mai lung. Or, în momentul în care dobânzile cresc, preţul obligaţiunilor scade", subliniază Radu Puiu, adăugând: "Când deponenţii au început să-şi retragă banii, Silicon Valley Bank a fost nevoită să vândă o parte din portofoliul său de obligaţiuni, marcând o pierdere de aproape două miliarde de dolari. Fenomenul de retrageri în masă a fost accelerat din cauza panicii, iar restul este deja istorie.

În 8 martie, SVB a anunţat că intenţionează să strângă o finanţare de 2,5 miliarde de dolari, pentru a compensa gaura din bilanţul său, lăsată de aceste retrageri în masă. Acest anunţ nu a făcut altceva decât să accentueze panica şi retragerile în masă. Duminică seara, pe 12 martie, Rezerva Federală împreună cu Departamentul de Trezorerie şi FDIC (Corporaţia Federală de Asigurare a Depozitelor) au anunţat un plan de anvergură pentru a salva deponenţii de la Silicon Valley Bank şi Signature Bank, o bancă axată pe criptomonede, care s-a prăbuşit, şi să instituie un program extins de creditare care să sprijine sectorul bancar. Măsura vizează reducerea presiunii resimţite de bănci şi evitarea situaţiilor în care acestea sunt forţate să lichideze portofoliile de obligaţiuni cu pierderi uriaşe, chiar dacă se confruntă cu presiuni de finanţare".

Deciziile dramatice ale Fed de duminică pot indica faptul că membrii board-ului nu erau pe deplin conştienţi despre cât de fragil este sistemul bancar. La începutul săptămânii trecute, preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a indicat, în timpul mărturiei din Congres, că o creştere a dobânzii cu jumătate de punct procentual este posibilă, menţionează Radu Puiu, adăugând: "Impactul net al crizei de finanţare a băncilor regionale şi al noului program de creditare înseamnă, în general, condiţii financiare mai puţin prietenoase decât se estima în urmă cu o săptămână. În esenţă, băncile îşi pot satisface nevoile de lichiditate prin împrumuturi de la Fed. Pentru piaţa de obligaţiuni, structura acestei facilităţi înseamnă că Fed poate continua majorarea ratelor dobânzilor fără a accentua problema pierderilor nerealizate din portofoliile de obligaţiuni ale băncilor. Scopul acţiunilor Fed este să restabilească încrederea în sistem, mai degrabă decât să furnizeze un stimul sau să relaxeze condiţiile monetare".

În opinia analistului citat, băncile centrale vor trebui acum să ia în considerare impactul oricărei majorări a dobânzii asupra stabilităţii sistemului financiar. O pauză a procesului de înăsprire în cadrul întâlnirii de săptămâna viitoare a Fed ar putea oferi spaţiul necesar pentru a ancora temerile legate de stabilitatea financiară, înainte de a relua majorările la întâlnirea următoare.

"Acest lucru ar invita pieţele şi publicul să creadă că hotărârea Fed de a lupta împotriva inflaţiei este valabilă doar până când apare un factor de risc pe pieţele financiare sau în economia reală, ceea ce ar afecta credibilitatea instituţiei", spune analistul XTB România.

• BCE a majorat dobânda, ignorând haosul de pe pieţele financiare

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, ieri, să majoreze dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază, aşa cum a promis încă de luna trecută, ignorând haosul de pe pieţele financiare şi solicitările investitorilor privind renunţarea la înăsprirea politicii monetare până la revenirea încrederii, transmite Reuters.

"Inflaţia este prognozată să rămână mult prea ridicată pentru o perioadă îndelungată de timp. De aceea, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE, în linie cu angajamentul său de a asigura o revenire ordonată a inflaţiei la ţinta pe termen mediu de 2%", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii BCE.

Începând cu data de 22 martie, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 3,50%, 3,75%, respectiv 3%, notează Agerpres.

Cu toate acestea, în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE, instituţia de la Frankfurt nu a mai informat că va continua să majoreze dobânzile în lunile următoare. În schimb, aceasta a precizat: "Consiliul guvernatorilor monitorizează îndeaproape actualele tensiuni de pe piaţă şi este pregătit să răspundă aşa cum va fi nevoie pentru a păstra stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară în zona euro. Sectorul bancar din zona euro este rezistent, cu poziţii solide de capital şi lichiditate. În orice caz, arsenalul BCE este complet echipat pentru a oferi sprijin de lichiditate sistemului financiar din zona euro dacă va fi nevoie, pentru a asigura o transmitere fără probleme a politicii monetare".