Adrian Asoltanie:Nu ştiu câtă lume îşi dă seama că una din cele mai lungi relaţii pe care le are o persoană este cu banii proprii. Vă propun să oferim câteva soluţii pentru cei care îşi doresc să construiască o relaţie mai echilibrată cu serviciile bancare. Noi avem această abordare bivalentă când vine vorba de relaţia cu banca. Când ne trebuie ceva de la bancă, suntem foarte drăguţi şi apreciem totul, iar când trebuie să returnăm şi să plătim, avem o altă abordare. Trebuie să găsim calea de mijloc în această relaţie de lungă durată, aşa cum facem şi în relaţiile de familie. Pe de altă parte, relaţia consumator-bancă are de înfruntat ştirile negative, inflaţia şi îngrijorările faţă de anul viitor. Cum vedeţi perioada următoare în acest mediu plin de provocări?
Ana Popescu: În contextul în care deficitul bugetar rămâne la un nivel ridicat ce nu va mai putea fi susţinut în anii următori, riscul de majorare a fiscalităţii în 2025 este foarte mare. Consumul privat a crescut semnificativ anul acesta pe fondul majorării salariilor şi descreşterii inflaţiei. Însă, potenţiale majorări fiscale vor frâna puternic consumul anul viitor. Majorările fiscale pot fi în sensul majorării TVA, majorării impozitului pe profit sau a impozitului pe proprietăţi. UniCredit a reevaluat creşterea economică la 1,7%, în scădere în anul 2024. Pentru anul 2025 va fi în creştere datorită efectului de bază, până la 1,9%. În orice caz, pentru aceşti doi ani, această creştere este sub potenţialul ţării noastre.
Interesul consumatorilor pentru credit este încă ridicat. Volumele de credite nou acordate în piaţă în primele 8 luni ale anului au crescut cu aproape 70% faţă de aceeaşi perioadă anului anterior, atât pe credit de consum cât şi pe credit de ipotecare. Este o concentrare mai mare în refinanţare. Clienţii refinanţează creditele existente cu împrumuturi care au dobânzi fixe, reduse. Vedem această creştere a creditării că va continua şi în 2025, în special în zona creditelor ipotecare, dar se va tempera în cazul creditelor de consum, având în vedere un posibil impact asupra veniturilor reale anul viitor.
Ionuţ Ştefan: Cred că o să avem o perioadă a sărbătorilor de iarnă în care o să citim sub brad Monitorul Oficial să vedem dacă s-a modificat ceva în Codul Fiscal. Aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, majoritatea schimbărilor legislative fundamentale au apărut în perioada 23-31 decembrie, când oamenii trec mai uşor peste veştile negative. În mod cert, pentru că se bazează pe consum şi dată fiind ponderea încasărilor la buget din acest tip de impozit, sentimentul meu este că o să existe o majorare a cotei de TVA. Când vorbim de taxe directe, atunci consecinţa aplicării acestora este destul de mare: când mi se ia din banii mei munciţi, acest lucru va reaşeza priorităţile fiecăruia. În mod cert pot exista şi probleme în ceea ce înseamnă restituirea creditelor.
Adrian Asoltanie:Un lucru bun este că numărul creditelor neperformante este la un nivel foarte scurt, sub 3%. Sistemul bancar trece prin nişte transformări, sunt bănci care fuzionează. Anul acesta trei bănci au fost cumpărate de alte trei bănci. Concomitent, vedem un curent destul de puternic către digitalizare. Băncile au interesul să se modernizeze, să devină mai productive şi să-şi optimizeze procesele. Dar, cu ce mă ajută pe mine, consumatorul, faptul că piaţa se consolidează sau devine digitală?
Ana Popescu: Din 2010 încoace există acest trend de consolidare a pieţei. Este şi cazul nostru: UniCredit se pregăteşte de fuziune cu Alpha Bank. Suntem două bănci din top 10, cu o expertiză sănătoasă şi îndelungată pe piaţa din România. Consolidarea bancară este un fenomen pe care îl vedem şi pe piaţa europeană. Având în vedere investiţiile în IT tot mai mari, precum şi reglementările numeroase la care sistemul bancar trebuie să se conformeze, este important pentru bănci să deţină o masă critică în piaţa în care performează, iar o masă critică obţii mai rapid prin achiziţie sau fuziune decât prin creştere organică. Atât consolidarea cât şi digitalizarea, oferă băncii oportunitatea de eficientizare a proceselor. De ce facem asta? Prin digitalizare obţinem canale alternative de distribuţie. Clientul are mai mult confort în accesarea produselor bancare. Există un răspuns mai rapid, procesarea mai rapidă a tranzacţiilor pe care le efectuăm şi implicit o calitate superioară a serviciilor.
Digitalizarea produselor simple permite consultanţilor noştri să îşi aloce mai mult timp asupra produselor complexe, asupra situaţiilor unde clientul are nevoie de consultanţă specializată pentru că celelalte se rezolvă rapid prin instrumentele tehnologiei.
Adrian Asoltanie:Aş vrea să discutăm despre calculele pe care ar trebui să le facă o persoană sau o familie înainte să facă un credit. Care ar fi trei lucruri la care ar trebui să se gândească un client înainte să se împrumute de la bancă?
Ionuţ Ştefan: În primul rând trebuie să văd care este nivelul costurilor lunare şi să-mi calculez oarecum gradul de îndatorare. Comportamentul meu financiar trebuie să includă neapărat şi exerciţiul economisirii. Dacă clientul are un comportament în care pune deoparte 10 lei, pentru bancă asta înseamnă că poate să plătească o rată de 12 lei. Mulţi consumatori abia după 40 de ani îşi dau seama cât de importantă este componenta economisirii în viaţa lor.
Înainte să mă îndatorez trebuie să iau în calcul inclusiv posibilitatea apariţiei unor evenimente neaşteptate, care mă pot împiedica să-mi plătesc ratele. Nu în ultimul rând, trebuie analizate posibilităţile reale de rambursare anticipată puse la dispoziţie de banca de la care iau creditul.
Am avut şi avem în continuare solicitări în cadrul CSALB cu privire la refinanţări, la reaşezări ale creditelor. Cele mai multe sunt finalizate într-un mod amiabil împreună cu banca, iar aşteptările consumatorilor sunt atinse. Băncile au început să înţeleagă faptul că au nevoie de o relaţie pe termen lung cu consumatorul şi nu de un câştig mai rapid, pentru că acesta vine cu un risc mai mare. Un consumator nemulţumit reprezintă un risc. De aceea, în cadrul negocierilor de la CSALB, băncile au acceptat să-şi modifice marjele, s-au reaşezat dobânzi, s-au eliminat comisioane. Pe de o parte întâlnim o deschidere mai mare a băncilor către problemele întâmpinate de consumatori, iar pe altă parte vedem că în ultimii ani solicitările şi aşteptările consumatorilor sunt mult mai raţionale.
Ana Popescu: Recomandarea noastră pentru cei care ne solicită un credit este să-şi dimensioneze foarte bine rata, adică să se gândească în perspectivă. Poate se naşte un copil în familie, iar cheltuielile cresc. Apoi, să se uite la toate elementele care influenţează costul de finanţare: comisioane, asigurări adiacente, precum şi la serviciile pe care le pune banca la dispoziţie. De exemplu, confortul pentru plăţi anticipate care pot fi făcute online sau de pe telefon, poate cântări mult. În UniCredit oferim această soluţie pentru că este importantă în a susţine relaţia pe termen lung cu clientul. Această relaţie oferă avantaje reale. Noi ne bonificăm clienţii de casă, cei care îşi încasează venitul la noi, care îşi iau şi o asigurare de viaţă, au o dobândă redusă. Anul acesta băncile au venit pentru creditele ipotecare şi de consum cu oferte foarte bune pe dobândă fixă. Avem în continuare dobândă fixă sub valoarea IRCC. În UniCredit avem dobândă de 5,29%, iar rata fixă îţi oferă predictibilitate. Momentan încă vedem o inflaţie ridicată şi ne mai aşteptăm la anumite şocuri. O inflaţie ridicată generează dobânzi mari şi volatilitate. În acest context de volatilitate dobânda fixă ne ajută. Macroeconomiştii prevăd o tendinţă dezinflaţionistă. Asta însemnă că pe termen lung dobânzile vor scădea, iar băncile vor începe să aibă dobândi reduse pentru creditele noi. De aceea, fiecare trebuie să aleagă ce este mai important pentru el: confortul imediat sau predictibilitatea pentru următorii ani?
Adrian Asoltanie: În recomandările pe care le fac celor care vor să se împrumute spun că rata nu trebuie să depăşească un sfert din veniturile lunare, iar valoarea proprietăţii să nu depăşească venitul pe patru ani. Recomand dobândă fixă căci oferă predictibilitate. Una din cauzele pentru care oamenii accesează împrumuturi cu dobânzi de peste 100% este că şi-au stricat relaţia cu banca, au ajuns în Biroul de Credit şi nu mai găsesc ofertele cu dobânzi între 7% şi 12%.
Observaţia generală este că, în ultima perioadă, oamenii îşi optimizează creditele, nu mai intră în bancă să întrebe: La salariul acesta, care este suma maximă pe care mi-o împrumută banca ? Acest maxim nu este sănătos niciodată! La el se adaugă elemente la care nu te-ai gândit, cum sunt cheltuielile cu notarul, cu mobilatul, cu renovarea.
Avansul este foarte important din punctul meu de vedere, pentru că strângerea avansului este ca pregătirea pentru un maraton de 30 de ani. E cam greu să zici: De mâine mă scriu la maraton, dacă tu nu alergi nici măcar 100 de metri pe lună. Strângerea avansului este şi o dovadă a disciplinei de a pune banii deoparte. Economisirea trebuie să fie ca spălatul pe dinţi. Pentru că lipsa economisirii nu o vezi imediat, ci peste câţiva ani. În acest context, care sunt tipurile de comportament şi elementele de finanţe personale care îi oferă unui client un scor mai bun şi condiţii mai bune în accesarea unui credit?
Ana Popescu: Scorul diferă de la bancă la bancă, dar factorii pe care aceştia se bazează sunt în general aceiaşi. Banca se uită la istoricul de plată, să nu fi existat incidente, venitul să fie constant, să existe o continuitate a veniturilor şi, evident, un grad de îndatorare adecvat. Cam aceştia ar fi factorii cei mai importanţi. E important să ne plătim ratele la credite, pentru că poate acum suntem tineri, avem un credit mic de consum şi am uitat să plătesc. Dar acest incident îmi poate afecta capacitatea de a lua credit în viitor când am un venit bun, am întemeiat o familie şi vreau să îmi cumpăr un apartament. De aceea, bonificăm un comportament de plată corect. Ne dorim relaţii sănătoase pe termen lung şi o relaţie solidă cu clienţii noştri, bazată pe loialitate.