CREDITE IPOTECARE DE UN MILIARD DE LEI SE CALIFICĂ PENTRU NOUL PRODUS Tomas Spurny: "Vrem să reducem cu 30-40% ratele clienţilor aflaţi în dificultate"

Reporter: Băncile se confruntă cu valuri de nemulţumire din partea clienţilor. În ce stadiu se află procesele BCR înaintate de clienţi?

Tomas Spurny: Ne-am apărat cu succes în majoritatea proceselor individuale. Recent, am câştigat procesul cu ANPC în dosarul colectiv în baza legii 193/2000. Avem mai multe litigii care ne aşteaptă.

Vreau să vă spun ceva care ar putea să pară neintuitiv: nu vrem să fim câştigători în procese, pentru că nu vrem să ne judecăm.

Cred că există două niveluri ale acestei probleme. Cel juridic, unde am reuşit să ne apăram cu succes şi, după aceea, există un nivel moral. Din această perspectivă, vrem să avem o relaţie bună cu clienţii, pentru că pagubele nu sunt cauzate de procese, ci de faptul că oamenii sunt nemulţumiti de produsele pe care le-au cumpărat.

Suntem perfect pregătiţi să facem o serie de lucruri: în primul rând, lucrăm proactiv cu ANPC, pentru că înţelegem şi apreciem poziţia lor în a-i apăra pe consumatori. Este o problemă socială şi comercială care merită un nivel ridicat de atenţie. În consecinţă, am îmbunătăţit considerabil relaţia cu reglementatorul.

În al doilea rând, BCR a investit, în ultimele 24 de luni, într-o unitate care se numeşte "Experienţa Clienţilor". Această divizie se ocupă de problemele pe care le întâlnim, în operaţiunile de zi cu zi, ca feedback de la clienţi, în procese şi reclamaţii. Încercăm să eliminăm cauzele acestor probleme.

De asemenea, suntem gata să acceptăm cooperarea şi supravegherea din partea unei asociaţii de protecţie a consumatorilor, ca membru al societăţii civile. Suntem foarte aproape să ajungem la o înţelegere cu o asociaţie pe care o considerăm credibilă, imparţială şi rezonabilă, în ce priveşte simetria dintre interesul nostru comercial şi protecţia consumatorilor.

În sfârşit, testăm un program pilot care îi priveşte pe deţinătorii de ipoteci sau credite care au fost cumpărate de către consumatori înainte de 2010. Încercăm să creăm un program pentru acei debitori care au probleme în a-şi achita integral creditele, dar care în ultimii cinci ani au arătat că încearcă să coopereze cu banca şi să plătească parţial. Suntem în negocieri cu BNR să ne permită să înlocuim aceste credite cu un nou produs care este foarte avantajos pentru consumator şi, în funcţie de performanţa lor la rambursare pe viitor, vom face anumite concesii acelor debitori.

Reporter: Puteţi să ne spuneţi mai concret ce aveţi de gând?

Tomas Spurny: Facem trei lucruri: conversia creditului (n.r. din valută în lei), reducem dobânda la un nivel adaptat condiţiilor actuale, iar, în al treilea rând, în funcţie de comportamentul de plată al clientului pe viitor, acordăm anumitor clienţi o reducere la principalul creditului, pentru a-i încuraja să ramburseze creditul prin diminuarea ratei lunare.

Am testat programul pe aproximativ 200 de clienţi, avem rezultate foarte bune şi pentru noi este critic, în momentul de faţă, ca, în a doua jumătate a anului, să vedem cum putem să aplicăm acest program unui număr cât mai mare de oameni. Vreau să subliniez că dacă debitorul are un credit la care nu a mai plătit nimic de doi ani, atunci nu se va încadra pentru acest program.

În cazul în care o altă persoană are un credit similar şi a încercat să ne achite nişte bani în decursul aceleiaşi perioade, vom aborda altfel lucrurile. Sunt diferite situaţii şi unii oameni, din nefericire, încearcă să profite de această situaţie.

Vrem să fim siguri că programul se adresează oamenilor care merită.

Reporter: Cu cât a scăzut nivelul ratei lunare, pentru cei 200 de clienţi pe care aţi testat produsul?

Tomas Spurny: Cu 40%. Este o schemă aparte. Rata lunară scade cu 35-40% în funcţie de măsurile pe care le-am luat. Există ipoteci care valorează în jur de 1 miliard de lei şi care teoretic se califică pentru acest tratament.

Sperăm să intrăm pe piaţă cu acest program începând din iulie anul acesta.

Repet, acest program are ca scop să demonstreze că suntem o altfel de bancă decât eram acum trei ani, din punct de vedere filozofic. Vrem să facem ce este corect, pentru oamenii care au încercat să-şi onoreze obligaţiile şi să-i ajutăm. Pe cei care au bani şi nu vor să plătească nu putem să-i ajutăm. Ei trebuie să ne ajute pe noi.

Reporter: Cum credeţi că pot băncile să recapete încrederea clienţilor?

Tomas Spurny: BCR beneficiază de încrederea clienţilor. Potrivit studiilor, suntem lideri în ce priveşte încrederea. Între cele 41 de bănci, numele nostru are o valoare semnificativă.

Acestea fiind spuse, nivelul general al încrederii în sistemul bancar poate fi îmbunătăţit. Asta pentru că se află la 68, faţă de 80 sau mai sus, în alte ţări. Îl putem îmbunătăţi făcând ceea ce am discutat la început -protecţia consumatorilor, relaţiile cu clienţii sunt foarte importante. Băncile trebuie să vândă produse simple, pe care oamenii le înţeleg.

Noi avem de gând să facem ceea ce numim creditare responsabilă.

Dacă mergeţi la o sucursală, banca vă va da o documentaţie cu întrebări pe care ar trebui să le puneţi şi cu elementele cheie despre ceea ce aţi cumpărat, din punct de vedere al riscului sau al preţului.

Aceste măsuri sunt ca un aperitiv, înaintea legislaţiei europene care va apărea - directiva privind ipotecile, directiva MiFID. Vrem să o luăm înainte şi să jucăm un rol principal în transparenţă, eu o numesc dimensiunea onestă, aşa încât să nu părem că încercăm să-i păcălim pe clienţii noştri.

Oamenii sunt deştepţi, îşi vor da seama că ai făcut ceva care nu e transparent sau echilibrat.

O altă soluţie, care este foarte importantă, ar fi sprijinul din partea elitei. Fiecare ţară are o elită politică şi o elită a formatorilor de opinie.

Reporter: Când vorbiţi de elita politică vă referiţi la politicieni?

Tomas Spurny: Aveţi reprezentanţi aleşi. Ei sunt elita prin definiţie, pentru că oamenii votează pentru ei. Îi spun elită pentru că nu e uşor să apari în faţa unei mulţimi de oameni şi să le capeţi încrederea. Cred că elita politică trebuie să se ajute pe ea însăşi şi să ne ajute pe noi. Aş vrea să văd mai mulţi oameni care să spună: "Poate nu vă plac băncile, nu e nevoie să vă placă, dar chiar avem nevoie de ele". Pentru că, fără bănci, nu poţi să creezi prosperitate, nu poţi să ai clasă de mijloc, nu poţi să rezolvi multe probleme pe care le are ţara, legate de infrastructură, şomaj, două milioane de oameni care sunt în afara ţării, o generaţie întreagă de copii care creşte fără părinţii lor. Treaba noastră este să creăm prosperitate, nu nefericire.

Sper şi sunt optimist că oamenii vor realiza că a ataca băncile înseamnă a zdrobi şansele creării unui "New Deal".

Băncile sprijină societatea, ţara, contribuie la crearea prosperităţii, într-o manieră echilibrată, simetrică. Trebuie să-i facem pe clienţi să înţeleagă că nu încercăm să-i înşelăm vânzându-le credite toxice în franci, care se vor transforma într-un coşmar, oamenii trebuie să înţeleagă riscurile îndatorării. Asta se numeşte educaţie financiară.

Erste Group există de 196 de ani. Se bucură de încredere. I-a supravieţuit lui Napoleon, lui Bismarck, experimentului comunismului, tuturor "-ismelor".

Erste Group este în România de circa 10 ani. Avem încredere din partea clienţilor noştri şi vrem să construim prosperitate.Trebuie să investim în educaţia financiară a României. Este treaba noastră şi o s-o facem.

Reporter: Care este stadiul procesului de restructurare la BCR?

Tomas Spurny: Am anunţat, în noiembrie 2012, că vom restructura banca.

Scopul restructurării era să reducem costurile băncii, de la nivelul din 2011, de 476 milioane de euro, cu 100 milioane euro.

Am atins acel obiectiv până la sfârşitul lui 2014.

Restructurarea a avut şi o componentă de redimensionare, am închis aproximativ 160 de sucursale şi am redus 2700 de poziţii. Am început cu circa 9200 de angajaţi la sfârşitul lui 2011 şi am ajuns la 7200.

Al doilea element al restructurării priveşte portofoliul de credite neperformante (NPL). În 2012, aveam un nivel de NPL de 18% la un portofoliu de 50 de miliarde lei. În 2013, nivelul a atins 30%, iar până la sfârşitul lui 2014 am reuşit sa reducem volumul la mai puţin de 25%. În ultimii trei ani, banca a constituit provizioane pentru credite neperformante de 10 miliarde lei, pentru a acoperi pierderile pe care banca le-a suferit înainte de 2012. Sperăm că anul acesta vom finaliza al doilea element al restructurării, respectiv curăţarea bilanţului. Acest lucru rămâne de văzut, avem un target foarte ambiţios să aducem banca la o stare de sănătate deplină şi să avem un raport de credite neperformante inferior mediei pieţei până la sfârşitul anului.

Al treilea element al restructurării, despre care se discută cel mai puţin în public a fost abandonarea creditării în valută. În octombrie 2012, banca a încetat sa mai acorde credite în euro publicului larg. Am fost prima bancă de pe piaţă care a făcut asta, nu ne-am angajat deloc în creditarea în franci elveţieni, şi drept urmare, începând din 2013, am construit o cotă de piaţă de aproximativ 24-25% pe partea de ipoteci în lei pe baza programului Prima Casa şi Casa mea.

În 2014, după ce am finalizat principalele sarcini de restructurare, am început să cautăm clienţi noi pe partea de creditare corporate, şi în 2015, la sfârşitul trimestrului I, cifrele arată că am aprobat aproximativ un volum dublu de linii de credit corporative comparativ cu anii trecuţi.

Reporter: În ce stadiu se află procesele cu salariaţii?

Tomas Spurny: Am avut undeva între 16 şi 20 de procese individuale. Majoritatea au fost soluţionate printr-o înţelegere sau au fost câştigate de către bancă.

Am avut de asemenea un proces iniţiat de unul dintre cele cinci sindicate pe care le avem în grup. Acest proces acoperă cam 70 de angajaţi. A fost disjuns în trei procese şi avem sentinţa preliminară în două dintre ele, ambele în favoarea băncii. Deci, am reuşit să ne apărăm cu succes. Vreau să mentionez că eu şi conducerea băncii căutam să avem relaţii bune cu sindicatele din bancă şi, cu excepţia unuia dintre ele, am avut succes în această privinţă. Cred că nivelul de dialog social s-a îmbunătăţit foarte mult în ultimii trei ani, dar asta este în mod evident părerea mea, care s-ar putea să difere de cea a sindicatelor.

Reporter: Vă aşteptaţi şi la alte procese?

Tomas Spurny: N-aş vrea să fac speculaţii, dar dacă fac comparaţie între restructurarea BCR şi altele pe care le-am făcut în trecut, litigiile iniţiate ca urmare a restructurarii nu sunt surprinzatoare, şi nici rezultatele lor. Codul Muncii din România are părţile lui specifice, comparativ cu alte ţări în care am lucrat înainte, dar am reuşit să soluţionăm majoritatea problemelor cu angajaţii. Cred că moralul în bancă s-a îmbunătăţit considerabil pe măsură ce oamenii văd rezultatele pozitive ale durerii şi eforturilor prin care au trecut în ultimii trei ani.

• "Rata de default pe sectorul corporate a fost uriaşă"

Reporter: BCR s-a implicat în restructurarea Cemacon, vânzând pe 1 euro credite neperformante de câteva milioane de euro. Deşi a fost anunţată ca fiind o restructurare de succes, totuşi în tranzacţia Cemacon pare că BCR este pierzătoare netă. Cum comentaţi această restructurare?

Tomas Spurny: Să privim imaginea de ansamblu. În 2011, banca avea un portofoliu de credite care valora 50 miliarde de lei. 55% din acesta era pe sectorul corporate şi 45% pe retail. Rata de default pe sectorul corporate a fost uriaşă. Cred că se poate compara cu cea din alte pieţe foarte dificile. Îmi vine în minte Mexic şi unele ţări scandinave care au avut asemenea probleme în anii 90.

Ca bancă, am încercat să folosim abordarea pe care am descris-o pentru retail. Dacă eşti clientul nostru corporate şi vrei să lucrezi cu noi cu bună credinţă - nu fugi în Monaco cu Mercedesul şi cu geanta plină de bani, ci încerci să-ţi salvezi societatea -, atunci vom încerca să cooperăm.

Acţionarii de la Cemacon au venit la noi şi ne-au spus că firma are datorii foarte mari şi nu poate supravieţui. Ne-au întrebat dacă am fi de acord să transformăm o parte din datorie în acţiuni.

Am încheiat un acord cu societatea clujeană în vara lui 2013, am realizat o evaluare şi am decis să convertim 15 sau 17 milioane de euro în acţiuni şi să salvăm compania. Asta e povestea!

Reporter: Şi sunteţi mulţumit cu această situaţie?

Tomas Spurny: Nu sunt mulţumit, pentru că pentru bancă a fost foarte dureros să facă asta. Totuşi, în alte cazuri, banca a pierdut practic toţi banii, de exemplu la Romstrade.

Pot să ma gândesc la aproximativ 20 de alte cazuri unde proprietarilor nu le păsa de companie, nu le păsa de oamenii pe care îi aveau angajaţi, ci se gândeau la alte lucruri.

La Cemacon am făcut lucrul corect, am salvat societatea, locurile de muncă, am salvat o parte din economie. Suntem mulţumiţi? Sigur că nu.

Reporter: Aceste credite au fost acordate din vina cuiva. Aveţi de gând să vă îndreptaţi împotriva foştilor angajaţi sau conducători ai băncii?

Tomas Spurny: Nu sunt judecător sau procuror, sunt manager.

Când dai credite firmelor, le dai pe baza performanţei de până atunci şi pe baza perspectivelor de viitor. Dacă ne uităm la 2007, România era o ţară mult diferită de 2011. Câteodată, perspectivele nu corespund cu realitatea, oamenii fac greşeli.

Nu vreau să găsesc justificări, dar realitatea este că BCR şi multe alte bănci erau optimiste la acea vreme, clienţii erau şi ei optimişti. A fost destul de trist ce s-a întâmplat ulterior.

Ar trebui ca oamenii să meargă la închisoare pentru asta, ar trebui să-i târâm pe străzi?

Nu sunt sigur, nu este treaba mea să fac asemenea judecăţi.

Reporter: Alte bănci au apelat la procurori.

Tomas Spurny: Şi noi avem cazuri în care am apelat la procurori, dar acesta la care vă referiţi nu se califică.

Reporter: Există alte cazuri precum Cemacon unde aţi făcut restructurări, prin conversie?

Tomas Spurny: Mai este cazul Ambient. Am avut negocieri cu alte 12 societăţi pentru conversia datoriilor în acţiuni.

Reporter: De ce aţi ales acele firme?

Tomas Spurny: Credem că acele firme au valoare în ce priveşte prezenţa în viitor în piaţă şi în economie. Pentru orice bancă, oriunde în lume, nu numai în România, salvarea companiilor este o opţiune mai avantajoasă decât insolvenţa sau falimentul.

Daca mă uit la portofoliul BCR, avem insolvenţe care au durat şapte ani de zile.

Privind lucrurile din perspectivă economică, este o tragedie faptul că active de producţie sunt ţinute şapte ani fără să lucreze nimeni cu ele şi fără să producă nimic.

(va urma)