Credit.ro vrea să devină primul fintech de credite din ţară

Reporter: Veniţi din sistemul bancar. Cum aţi început business-ul în piaţa instituţiilor financiare nebancare (IFN)?

Adrian Asevoaia: Am pornit de la una dintre principalele probleme ale proprietarilor de business-uri mici şi mijlocii, şi anume inabilitatea de a atrage finanţări. Băncile şi statul eşuează în identificarea soluţiilor de finanţare potrivite, rapide şi atât de necesare IMM-urilor. Încă de la înfiinţare, ne-am dorit să fim un real sprijin în dezvoltarea celor din comunitatea din care facem parte, să le înţelegem nevoile şi să inovăm în permanenţă - spre a le oferi consultanţă şi servicii financiare uşor de înţeles şi de folosit şi pentru a-i ajuta să îşi atingă potenţialul maxim.

Ne dorim să ne diferenţiem puţin de IFN-urile clasice şi să devenim primul fintech din România specializat în acordare de credite.

Dacă aplicaţii precum Revolut, TransferWise sau Stripe au reuşit să optimizeze procesarea plăţilor, noi ne dorim să optimizăm procesele de creditare, însă este puţin mai greu, deoarece procesele sunt mult mai complexe şi necesită intervenţia unui număr mai mare de persoane, din diferite departamente, pe parcursul întregului flux de creditare. Reglementările din domeniu privind acordarea de credite reprezintă, de asemenea, o provocare în ceea ce priveşte digitalizarea tuturor proceselor, însă tehnologia va găsi o cale să integreze aceste reguli.

Plecând de la această dorinţă a acţionarilor de a avea prezenţă exclusiv online şi de a deveni primul fintech specializat în creditare din ţară, împreună cu colegii de la IT am dezvoltat o platformă de soluţii dedicată sectorului financiar - bancar, de la Business Intelligence, Self Service, Cost Control, colectarea debitelor, administrarea creditelor, administrarea numerarului, AML, Document Management, rapoarte statutare, raportări operaţiuni cu numerar, până la raportare către Banca Naţională.

Reporter: Cum funcţionează, mai exact, această platformă?

Adrian Asevoaia: Este o platformă diferită de IFN, deoarece folosim inclusiv soluţii de tip Machine Learning. Dorim să ne diferenţiem în demersul de atragere a clienţilor şi de analiză a riscurilor. Practic, platforma foloseşte algoritmi matematici combinaţi cu învăţarea automată, atribuind fiecărei companii care aplică pentru o finanţare un punctaj în funcţie de mai mulţi indicatori, iar în funcţie de scorul obţinut redă eligibilitatea clientului pentru finanţare. În momentul de faţă mergem în paralel atât cu fluxul de creditare clasic, cât şi cu testarea algoritmilor pentru a analiza rata de succes a automatizării procesului, performanţele vânzărilor, riscurile de neperformanţă şi comportamentul clienţilor, pe baza datelor reale.

Instrumentul de Business Intelligence dezvoltat oferă colegilor din front office posibilitatea creării unor analize complexe. Avantajul sistemului este acela că ajută specialiştii noştri din departamentele de analiză, risc sau top management, să-şi formeze rapid o imagine corectă asupra evoluţiei unui proiect sau a unei activităţi cu implicaţii la nivel de departament sau la nivelul întregii companii. În general, factorul uman influenţează perspectiva asupra unei investiţii, cu ajutorul digitalizării acestor procese putem spune că vom avea şi o părere obiectivă a tehnologiei privind potenţialul sau riscurile aferente proiectului.

Concret, totul se va face pe aplicaţie de mobil sau platformă. Documentele iniţiale se vor depune online, nu se va mai merge la ghişee, iar la final clientul va putea să facă scontări sau factoring doar pe bază de aplicaţie. Îşi va scana cu camera telefonului mobil din aplicaţia noastră biletul, care va ajunge la noi şi, în maxim 24 de ore, va avea banii în cont.

Reporter: În ce stadiu este implementarea noii platforme?

Adrian Asevoaia: Platforma este funcţională şi deja pusă pe test. Aceste teste sau mai bine spus "antrenamentele" algoritmilor vor dura aproximativ un an. Platforma funcţionează acum pe fluxul clasic, dar în paralel merg şi algoritmii prin care încercăm să optimizăm aceste fuluxuri.

Pe scurt, este o platformă de comunicare rapidă şi eficientă, care reduce costurile operaţionale, măreşte satisfacţia şi loialitatea clienţilor noştri, eficientizează eforturile de vânzare, monitorizare şi analiză.

Reporter: Mai există astfel de fintech-uri în piaţa de profil?

Adrian Asevoaia: Cred că mai sunt companii care dezvoltă astfel de platforme, dar în general sunt companii de IT care propun aceste soluţii de digitalizare.

Reporter: Ce sumă maximă acordaţi spre creditare?

Adrian Asevoaia: Nu avem o sumă maximă, dar vrem tichete mici, de 150.000 - 200.000 lei, cel mult. Experienţa bancară a dovedit că un portofoliu bine construit poate preveni riscurile sau dezechilibrele apărute în mediul de business.

Reporter: Când aţi intrat pe această piaţă?

Adrian Asevoaia: IFN-ul este înfiinţat din 2017, iar până acum am acordat credite în mod clasic. Am mers în paralel - cu acordarea clasică de credite, dar şi cu algoritmii. Măsurăm rata de succes, riscul de neperformanţă al clienţilor pe bază de date reale.

Reporter: Căror domenii vă adresaţi cu preponderenţă?

Adrian Asevoaia: Nu suntem nişaţi pe un anumit domeniu, avem produse de la linii de credit, scontări, factoring, scrisori de garanţie, nu avem o piaţă ţintă. Analizăm solicitarea şi dacă este eligibil clientul, atunci mergem mai departe. Piaţa este dinamică, astăzi pot fi atractive investiţiile în dezvoltarea imobiliară, mâine pot fi mult mai rentabile şi mai sigure proiectele privind serviciile.

Reporter: Care este perioada de acordare a creditelor?

Adrian Asevoaia: În general mergem pe termene scurte, de 90 de zile. Cele de tip revolving sunt pe maxim 12 luni. Ce trece de 12 luni, la o dobândă mare, nu mai este rentabil pentru client.

Reporter: Ce rată de neperformanţă aveţi?

Adrian Asevoaia: Rata de neperformanţă este de circa 5-6% sub nivelul pieţei bancare din Romania. Menţionez însă că toate creditele pe care le acordăm au o structură a garanţiilor solidă.

Reporter: În ce fel este afectată piaţa de profil de măsurile legislative dezbătute şi unele dintre ele şi aplicate din ultima perioadă?

Adrian Asevoaia: Nu aş dori să politizez discuţia, ci doar m-aş rezuma la înlocuirea indicelui ROBOR cu un alt indice de piaţă, despre care nu ştim concret modul de calcul, şi, ca urmare, termenul foarte scurt de implementare (mai 2019) creează din start o stare de incertitudine.

Personal, mi se pare o decizie pripită, din cauza lipsei unui studiu de impact. Statistic vorbind, acum noul indice ar putea arăta puţin mai bine decât ROBOR la 3 sau 6 luni, însă în viitor ar putea fi apropiat ca mărime sau chiar mai mare. Ca să putem compara cei doi indici, trebuie să avem în vedere serii mai lungi de timp, poate chiar ani, nu doar un calcul de moment. De exemplu, se urmăreşte înlocuirea LIBOR, proces anunţat la sfârşitul anului 2017, cu termen de implementare finalul anului 2021. De asemenea, Banca Centrală Europeană pregăteşte înlocuirea EURIBOR cu un alt indice încă de anul trecut, cu termen de implementare 1 ianuarie 2020. Astfel de măsuri ar trebui realizate treptat, altfel existând posibilitatea creării unor turbulenţe şi anomalii în economie. La noi, termenul de implementare a noului indice este mai 2019, adică peste nici o lună de zile. Din informaţiile prezentate până acum, nu cred că s-a făcut vreun studiu de impact cu efectele pe care le va avea modificarea acestui indice. Eu consider că este o abordare pur populistă într-un domeniu în care economia şi dinamica pieţei dictează.

Reporter: Ce alte probleme mai întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

Adrian Asevoaia: Problema cea mai mare este educaţia financiară a antreprenorului român. Analizând mediul de afaceri din România, vom regăsi predominant administratori şi antreprenori cu vârste între 20 şi 45 de ani. Platforma şcolară învechită pe care au fost instruiţi aceştia a generat această problemă, coroborat cu psihologia colectivă a societăţii. Schimbarea viziunilor politice dupa '89 nu şi-a regăsit viziunea şi în educaţie, cel puţin nu în acelaşi ritm şi cu aceeaşi importanţă.

Reporter: În acest context, cum vă educaţi clienţii?

Adrian Asevoaia: Încă de când clientul intră în legătură cu noi şi solicită o formă de finanţare, încercăm să aflăm nevoia lui exactă, ce vrea să facă cu banii, şi încercăm să îl ajutăm cu un cash flow adecvat situaţiei sale, ajutându-l practic să-şi înţeleagă propriul business.

Reporter: Vă gândiţi să mai atrageţi şi alţi parteneri în afacerea pe care o conduceţi?

Adrian Asevoaia: Obţinerea unor noi resurse financiare reprezintă o necesitate permanentă în vederea dezvoltării pentru fiecare afacere în parte, indiferent de natura ei. De aceea, atragerea unor investitori în companie este o opţiune importantă. Dar, dincolo de asta, trebuie să alegem tipul de investitor care să se potrivească cel mai bine cu planul nostru de dezvoltare. Analizăm fiecare investitor, pentru că vrem să se muleze foarte bine pe planul nostru de dezvoltare.

Reporter: Care este evoluţia sectorului?

Adrian Asevoaia: Instituţiile financiare non-bancare din piaţa locală au înregistrat, în 2017 (încă nu avem o statistică şi pentru anul 2018), un profit agregat de 664,4 milioane lei, în scădere cu 11% faţă de anul precedent, potrivit BNR. Două treimi din numărul total al IFN-urilor au înregistrat profit.

IFN-urile au devenit, în ultima perioadă, un jucător tot mai activ în special pe zona creditelor pentru companii. Cumulat, luând în calcul şi creditele acordate populaţiei, finanţările IFN-urilor au depăşit 26 miliarde lei, adică peste 11% din totalul împrumuturilor din economie.

Reporter: Vă mulţumesc!