Creşterea CASS-ului pentru profesiile liberale şi freelanceri, posibil să reducă încasările la buget

Specialiştii SOLO au identificat trei puncte sensibile la modificările fiscale propuse recent, care privesc freelancerii şi liber-profesioniştii, şi cer ca reprezentanţii celor peste 400.000 de PFA, PFI, CMI, sau Cabinete individuale să fie prezenţi la consultările dintre Guvern şi mediul de afaceri, arată un comunicat de presă remis Redacţiei.

Conform celor mai recente informaţii vehiculate în presă, pentru veniturile ce depăşesc 24 de salarii, PFA-urile vor plăti pentru contribuţia la sănătate (CASS) 10% din venitul netul.

Deficitul bugetar nu se acoperă prin supra-taxarea micilor antreprenori şi a profesioniştilor independenţi

Din cauza inechităţii semnificative a măsurilor fiscale propuse, care vor afecta îndeosebi segmentul micilor antreprenori, efectul acestora în reducerea deficitului bugetar nu va avea rezultatul scontat.

"În primul rând, impactul fiscal al acestor măsuri reprezintă o cotă infimă din suma necesară acoperirii deficitului bugetar, însă costul pentru micii antreprenori va fi unul major. În al doilea rând, aceste creşteri de taxe propuse vor descuraja multe segmente în fiscalizarea activităţii şi veniturilor lor, încurajând munca la negru, cu efecte negative asupra întregului mediu economic", a declarat Alexandru Anghel, CEO SOLO.

Paşii importanţi făcuţi în ultimii ani, prin care freelancerii şi cei care lucrează pe cont propriu pot să îşi încaseze banii legal, să contribuie şi să beneficieze la sistemul public de protecţie socială, vor fi anulaţi de măsurile propuse.

Spre exemplu, un freelancer cu încasări de 15.000 de lei pe lună plăteşte în acest moment taxe şi impozite de 3.600 de lei. Pe baza creşterilor propuse, în 2024 taxele la stat ar creşte la 4.335 de lei, cu 20% mai mult decât acum, arată sursa citată.

Modificările dezechilibrate vor duce la optimizări fiscale care în final se vor traduce în încasări mai mici

Modificările propuse ar duce la creşteri agresive ale taxării profesiilor independente care folosesc un PFA, PFI, CMI etc. Pentru optimizare fiscală, profesioniştii vor alege migrarea către forme fiscale mai avantajoase care în definitiv vor duce la scăderea contribuţiilor sociale colectate de stat.

Spre exemplu un medic cu PFI astăzi poate plăti contribuţii calculate la nivelul a 24 de salarii. Din 2024 va alege să plătească 16% impozit pe profit printr-un SRL şi nu va mai plăti niciun fel de contribuţie socială.

Lipsa de predictibilitate în taxare

Nu în ultimul rând, antreprenorii români au nevoie de un sistem fiscal predictibil, pentru a-şi gestiona veniturile şi a nu mai căuta soluţii de optimizare fiscală în fiecare an.

PFA-ul este folosit de peste 400.000 de liber-profesionişti din domenii diverse, cum ar fi: IT-işti, designeri, profesori, traineri, medici, psihologi, consultanţi de management şi marketing etc. Pentru un număr însemnat de mici antreprenori, pentru care lucratul de oriunde a devenit norma ca urmare a pandemiei, măsurile fiscale propuse pot genera un nou val de migrare a forţei de muncă înalt calificate către state cu politici de taxare mai prietenoase cu freelancerii (ca Portugalia, Malta, Spania sau Letonia).

Conform Raportului "Doing Business" realizat de Banca Mondială, România se află pe locul 55 (din 190) în uşurinţa de a face afaceri, în spatele Spaniei, Estoniei, Poloniei şi chiar Moldovei. Altfel spus, pe lângă mediul fiscal instabil, al taxelor în creştere, un antreprenor în România se luptă şi cu un sistem birocratic, netransparent şi imprevizibil.

În concluzie, în numele celor 6.000 de PFA-uri care aleg astăzi să lucreze cu SOLO, dar şi al liber-profesioniştilor care nu au o voce în revizuirea sistemului fiscal şi care sunt profund afectaţi de propunerile vehiculate în presă, ne dorim să vedem un dialog consultativ şi constructiv care să creeze bazele unui sistem stabil, predictibil şi echitabil, se mai arată în comunicat.