Creşterea datoriilor guvernamentale a împins datoria globală către un nou record în 2024

Creşterea datoriei globale s-a temperat în 2024, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF), iar nivelul său a atins un nou record, de 318,1 trilioane de dolari, după o creştere de 6,9 trilioane faţă de sfârşitul anului trecut.

Faţă de trimestrul precedent s-a înregistrat un declin de 6,4 trilioane de dolari, după o creştere de circa 11,1 trilioane în T3 2024. Creşteri trimestriale mai mari de 11 trilioane de dolari s-au înregistrat doar în perioada crizei financiare globale şi a pandemiei.

Economiile emergente au avut cea mai mare contribuţie la creşterea datoriei globale, de 4,5 trilioane de dolari, în timp ce datoriile cumulate de la nivelul economiilor avansate au crescut cu 2,4 trilioane. Faţă de trimestrul anterior, datoriile economiilor emergente au scăzut cu 1,5 trilioane de dolari în ultimul trimestru din 2024, iar datoriile economiilor dezvoltate au scăzut cu 4,9 trilioane.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o creştere cu 0,6 puncte procentuale în T4 2024 şi a ajuns la 328%, cu circa 29 de puncte procentuale sub maximul istoric atins în perioada pandemiei (vezi graficul 1).

Creşterea poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei scăderi trimestriale a PIB-ului global nominal cu 2,1 trilioane de dolari în T4 2024, până la 97 trilioane de dolari.

În timp ce povara datoriilor din economiile dezvoltate şi-a continuat tendinţa descendentă şi a ajuns la 377,4% din PIB, cel mai redus nivel din ultimii 16 ani, povara datoriilor pentru economiile emergente a atins un nou record în T4 2024, de 245,3% din PIB, cu peste 25 de puncte procentuale peste nivelul din perioada anterioară pandemiei.

Eficienţa datoriilor în stimularea creşterii economice şi-a continuat scăderea, în condiţiile în care avansul anual din T4 2024, de 6,9 trilioane, a fost însoţit de o creştere a PIB-ului nominal de 1,6 trilioane. Astfel, o creştere anuală a datoriilor cu 1 dolar a condus la o creştere economică nominală de 0,24 dolari, după creşteri de 0,29, respectiv 0,32 dolari în cele două trimestrele anterioare.

Creşterea raportului datorie/PIB, cu 1,5 puncte procentuale în 2024, a fost prima din 2020, după cum arată raportul de la IIF, unde se mai subliniază că povara datoriei a crescut pe fondul temperării creşterii economice şi a inflaţiei.

Cele mai mari creşteri ale indicatorului, exclusiv datoriile sectorului financiar, s-au observat în Suedia, Nigeria, China, Israel şi Arabia Saudită, în timp ce Argentina, Turcia, Ţările de Jos, Grecia şi Irlanda au înregistrat cele mai puternice scăderi.

Economiştii de la IIF estimează că avansul datoriilor la nivel global va încetini şi în 2025, mai ales în prima jumătate a anului, pe fondul creşterii incertitudinii privind politicile economice şi a menţinerii costurilor de finanţare la un nivel ridicat.

Temperarea cererii de credite va fi determinat de sectorul privat, în condiţiile în care IIF prognozează o creştere cu peste 5 trilioane de dolari a datoriei publice, în mare parte determinată de SUA, China, India, Franţa şi Brazilia. Creşterea ar putea fi mai mare dacă se vor introduce noi programe de stimulare fiscală în zona euro.

Datoria totală la nivelul economiilor emergente a înregistrat o creştere de circa 4,5 trilioane de dolari în 2024, până la 103,7 trilioane, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a crescut cu circa 2,4 trilioane de dolari, până la 214,3 trilioane de dolari, pe fondul unei scăderi trimestriale de 4,9 trilioane (vezi graficul 2).

După repartizarea pe sectoare, datoriile guvernamentale au contribuit cu circa două treimi la creşterea datoriei globale în 2024. Acestea au înregistrat o creştere anuală de 4,5 trilioane de dolari, până la 95,3 trilioane de dolari, echivalent cu 98,5% din PIB-ul global.

Datoriile gospodăriilor au crescut cu 0,42 trilioane de dolari, până la 60,1 trilioane (60,3% din PIB), iar datoriile companiilor nefinanciare au înregistrat o creştere anuală de 1,3 trilioane, până la 91,3 trilioane de dolari (91,5% din PIB), în timp ce datoriile companiilor din sectorul financiar au crescut cu 0,64 trilioane, până la 71,4 trilioane (77,7% din PIB-ul global).

La nivelul economiilor dezvoltate, datoriile guvernamentale au înregistrat o creştere anuală de 1,8 trilioane de dolari, până la 64,6 trilioane (114% din PIB), iar datoriile guvernamentale din economiile emergente au crescut cu 2,7 trilioane de dolari, până la 30,7 trilioane de dolari, respectiv 72,5% din PIB.

Institute of International Finance avertizează că pieţele privesc tot mai atent sectorul datoriilor guvernamentale "în special în ţările cu un peisaj politic extrem de polarizat", pe fondul accentuării dezechilibrelor bugetare.

Inclusiv piaţa americană poate fi afectată, în condiţiile în care "activitatea economică robustă, creşterea productivităţii şi statutul de active de refugiu al obligaţiunilor guvernamentale americane continuă să mascheze slăbiciunile tot mai profunde ale echilibrelor fiscale".

Alte economii dezvoltate, cum sunt Franţa şi Marea Britanie, nu se bucură de astfel de privilegii, după cum se subliniază în raportul de la IIF, iar turbulenţele de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale pot fi amplificate foarte mult.

În ceea ce priveşte economiile emergente, IIF avertizează că multe dintre acestea au înregistrat o deteriorare accentuată a capacităţii lor de îndatorare în ultimii ani, determinată de reducerea potenţialului de creştere faţă de economiile avansate şi menţinerea tendinţei ascendente pentru cheltuielilor bugetare cu dobânzile.

Datele din raportul GDM de la IIF mai arată că valoarea datoriilor care vor ajunge la scadenţă în 2025 la nivelul economiilor dezvoltate depăşeşte 20 de trilioane de dolari, în timp ce economiile emergente se confruntă cu o nouă valoare record a obligaţiunilor şi creditelor care vor ajunge la scadenţă, de circa 8,2 trilioane de dolari, din care aproximativ 10% este în valută.