CREŞTEREA PENSIILOR - O TRISTĂ MANIPULARE PE MILIARDE DE EURO PSD şi PNL amăgesc pensionarii, cu o singură ţintă: să-l compromită pe Băsescu

Dovada aranjamentului

Poate la fel de interesant ca avizul negativ al premierului din decembrie 2006 este şi avizul negativ dat proiectului PSD de către comisia buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor, în data de 14 mai 2007.

Comisia era condusă la acel moment de pesedistul Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor, şi număra 27 de deputaţi, din care PSD avea opt, PNL avea cinci, ca şi PD, iar UDMR şi PRM câte doi, restul fiind de la PC şi minorităţi. Ca să poată trece propriul proiect de lege în comisie, PSD avea nevoie de voturile PNL şi UDMR, adică exact ale celor două partide guvernamentale. Şi totuşi proiectul nu primeşte aviz favorabil. Ceea ce înseamnă că fie parlamentarii PSD nu au fost cu toţii de acord cu propunerea colegilor de partid, fie PNL-ul lui Tăriceanu nu-şi schimbase încă poziţia la acel moment. Ambele variante însă arată că votul din Plen din 28 iunie 2007, unde PNL a votat alături de PSD, a fost doar unul politic, fără vreun fundament economic sau vreo grijă specială pentru pensionari.

Însuşi vicepreşedintele PSD Victor Ponta susţine că măsura creşterii pensiilor arată disperarea Guvernului de a rămâne la putere. Care este şi singura explicaţie logică pentru care premierul Tăriceanu şi-a schimbat poziţia oficială într-atât de radical.

Ziarul "Bursa" a avansat acum două zile un scenariu logic pe marginea proiectului de majorare a pensiilor, deducând că nici PSD, nici PNL nu duc grija pensionarilor, ci că, de fapt, cele două partide s-au înţeles să-l compromită pe Băsescu în faţa electoratului, în general, şi în locul celor şase milioane de pensionari, în special.

Un bâzdâc politic pe miliarde de euro.

O manipulare de mare tristeţe cu speranţele celor bătrâni.

Cinism crunt.

-----------------------------------

GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. lll alin. (1) din Constituţie, Guvernul României formulează următorul

PUNCT DE VEDERE

referitor la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1912000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de 7 deputaţi din Grupurile parlamentare ale PNL şi PRM (Bp. 629/2006).

1. Principalele reglementări

Prin această iniţiativă legislativă se propune modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

- înlăturarea plafonării veniturilor pe care se poate realiza asigurarea, adică baza de calcul pentru plata asigurărilor sociale de stat să se stabilească la nivelul salariului brut realizat lunar;

- creşterea intervalului de stabilire a punctului de pensie de la 30%­-50%, cât este în prezent, la 45%-55% din salariul mediul brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar în cazul ţăranilor din cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste şi al celor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, punctajul anual pentru fiecare an util realizat, respectiv pentru fiecare an de contribuţie realizat să crească de la 0,25 la 0,5 puncte;

- toţi pensionarii urmaşi să beneficieze de pensie proprie, în condiţiile legii, precum şi de un ajutor lunar de 25% din nivelul pensiei sotului decedat, care se va indexa anual, conform legii.

II. Propuneri şi observaţii

1. Unicitatea şi egalitatea, principii de bază ale sistemului public de pensii, presupun reguli unice şi nediscriminatorii pentru toţi contribuabilii, indiferent de veniturile obţinute şi de categoria din care fac parte. În aplicarea acestor considerente, cotele de contribuţie sunt diferenţiate doar în funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale şi se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Reglementarea propusă la pct. 2 din iniţiativa legislativă, în sensul de a da posibilitatea unor persoane de a plăti o cotă în plus faţă de cota legală, cotă stabilită printr-un contract de asigurare, ar putea duce la dificultăţi în elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat, la situaţii de inechitate pentru diferitele categorii de asiguraţi şi la abaterea de la scopul şi caracterul sistemului public de pensii.

2. Alineatul (3) al art. 23 are în vedere stabilirea bazei de calcul, diferenţele de salarii dintre diferitele categorii de contribuabili şi nu face decât să stabilească o limită, considerată echitabilă de către legiuitor, care să fie avută în vedere la calculul cotelor de contribuţie. Considerăm că propunerea de modificare a acestui articol nu ţine cont de aceste aspecte.

3. Reglementarea propusă la pct. 4 ar fi trebuit să ţină seama de reducerea vârstei standard de pensionare la care s-ar putea ajunge în condiţiile din ipoteza legală în discuţie şi de politica statului în domeniul muncii şi protecţiei sociale.

4. Apreciem că propunerea de abrogare a alineatului (1) al art. 59 nu este pusă de acord cu celelalte alineate ale acestui articol, care face referire, în continuare, la stagiul potenţial. Renunţarea la acordarea stagiului potenţial, în cazul pensiilor de invaliditate, ar produce diferenţe majore, în cele mar multe cazuri, între pensiile stabilite anterior acestei reglementări şi cele stabilite ulterior.

5. Propunerea de modificare a alineatului (2) al art. 71 încalcă principiul contributivităţii şi totodată face imposibilă aplicarea formulei de calcul, respectiv punctajul mediu anual înmulţit cu valoarea punctului de pensie.

6. Referitor la art. 74, apreciem că este mult mai justificată prevederea posibilităţii persoanei în cauză de a alege între cele două pensii, la care este îndreptăţită în acelaşi timp, potrivit legii, decât soluţia propusă de iniţiatori, care nu este nici fundamentată în Expunerea de motive.

Totodată, semnalăm faptul că o reglementare similară celei propuse pentru modificarea art. 74 se regăseşte în Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, ceea ce intră în contradicţie cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

7. Precizăm că modalitatea de calcul a punctajului asiguraţilor este stabilită în alin. (1) şi (2) ale art. 78. Propunerea de modificare a alineatului (3) al acestui articol nu este justificată şi nu face decât să creeze confuzii între noţiuni şi dificultăţi în aplicare.

8. În ceea ce priveşte intervalul de timp propus la art, 1671 alin. (1), precizăm că acesta trebuia reglementat într-un articol roman separat, pentru a evita retroactivitatea dispoziţiilor legale propuse, fiind vorba de un termen care curge de la intrarea în vigoare a legii de modificare şi completare şi nu a legii de bază.

9. Iniţiatorii propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziţia art. 138 alin. (5) din Constituţia României, care prevede că "Nici o cheltuială bugetară nu poatefi aprobatăfără stabilirea sursei definanţare".

În acelaşi sens art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, prevede că "În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie să se prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor ".

III. Punctul de vedere al Guvernului

Având în vedere considerentele menţionate la pct. II, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Cu stimă,

Călin POPESCU-TĂRICEANU

Domnului senator Nicolae VĂCĂROIU Preşedintele Senatului