Procurorul Curţii Penale Internaţionale solicită arestarea preventivă a premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a unor lideri Hamas

Karim Ahmad Khan, procuror în cadrul Curţii Penale Internaţionale, a solicitat ieri Camerei Preliminare emiterea mandatelor internaţionale de arestare preventivă pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi pe numele ministrului apărării de la Tel Aviv, Yoav Gallant, pe care îi acuză că ar fi săvârşit crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza, începând cu 8 octombrie 2023. Tot prin aceeaşi cerere, Karim Ahmad Khan doreşte arestarea preventivă a lui Yahya Sinwar (liderul Mişcării de rezistenţă islamică Hamas din Fâşia Gaza), Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri (comandantul şef al aripii armate a Hamas, cunoscut în mod obişnuit ca "brigăzile Al-Qassam") şi Ismail Haniyeh (şeful aripii politice a Hamas). Liderii Hamas sunt acuzaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Israelului şi în Fâşia Gaza începând din 7 octombrie 2023. Potrivit cererii procurorului, liderii Hamas sunt acuzaţi de exterminare, omor, luare de ostatici, viol şi alte forme de violenţă sexual în contextul captivităţii, tortură, alte acte inhumane, tratamentul crud şi abateri asupra demnităţii personale.

În ceea ce priveşte solicitarea de arestare preventivă a lui Netanyahu şi Gallant, în cererea înaintată Curţii Penale Internaţionale, procurorul britanic Karim Ahmad Khan arată: "Luând în considerare probele colectate şi examinate de biroul meu, am motive întemeiate să cred că răspunderea penală a lui Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, şi a lui Yoav Gallant, ministrul apărării al Israelului, este asumată pentru următoarele crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul statului Palestina (în Fâşia Gaza) începând din 8 octombrie 2023:

- Înfometarea în mod deliberat a civililor ca metodă de război ca crimă de război, cu încălcarea articolului 8-2-b-xxv din Statut;

- Cauzarea intenţionată a unor mari suferinţe sau vătămări grave corpului sau sănătăţii, cu încălcarea articolului 8-2-a-iii, sau tratament crud ca crimă de război, cu încălcarea articolului 8-2-c-i;

- Omucidere intenţionată, cu încălcarea articolului 8-2-a-i sau omor ca crimă de război, cu încălcarea articolului 8-2-c-i;

- Dirijarea intenţionată a atacurilor împotriva populaţiei civile ca crimă de război, cu încălcarea articolelor 8-2-b-i sau 8-2-e-i;

- Exterminarea şi/sau omorul ca infracţiune împotriva umanităţii, cu încălcarea articolelor 7-1-b şi 7-1-a, inclusiv în ceea ce priveşte înfometarea civililor cu moartea, ca crimă împotriva umanităţii;

- Persecuţia ca infracţiune împotriva umanităţii, cu încălcarea articolului 7-1-h;

- Alte acte inumane ca crimă împotriva umanităţii, cu încălcarea articolului 7 l k.

Biroul meu susţine că crimele de război la care se face referire în aceste cereri au fost comise în contextul unui conflict armat internaţional între Israel şi Palestina şi al unui conflict armat neinternaţional între Israel şi Hamas (şi alte grupuri armate palestiniene) care avea loc simultan. Afirmăm că crimele împotriva umanităţii menţionate în petiţii au făcut parte dintr-un atac pe scară largă şi sistematic îndreptat împotriva populaţiei civile palestiniene în urmărirea politicii unei organizaţii. Pe baza constatărilor noastre, unele dintre aceste infracţiuni continuă să fie comise".

Procurorul precizează că dovezile din dosar, inclusiv interviuri cu victime şi martori de primă mână, documente audio şi video autentificate, imagini prin satelit şi declaraţii făcute de membrii grupului care ar fi comis aceste crime, "demonstrează că Israelul a deliberat, sistematic şi a privat continuu populaţia civilă a întregului teritoriu al Gazei de mijloacele de subzistenţă esenţiale pentru supravieţuirea lor".

În cererea procurorului care se ocupă de dosarul respective, se arată că pentru înfometarea populaţiei din Gaza, guvernul israelian a interzic complet accesul la cele trei puncte de trecere a frontierei - Rafah, Kerem Shalom şi Erez - începând cu 8 octombrie 2023 pentru perioade prelungite şi apoi a limitat arbitrar livrarea de alimente şi medicamente, după redeschiderea celor trei puncte.

Karim Ahmad Khan menţionează: "Închiderea conductelor de apă care leagă Israelul de Gaza - principala sursă de apă potabilă pentru populaţia din Gaza - pentru o perioadă prelungită de la 9 octombrie 2023, întreruperea alimentării cu energie electrică şi obstrucţionarea acestei alimentări de la 8 octombrie 2023 cel puţin până astăzi fac parte din extinderea asediului. Evenimentele s-au petrecut alături de atacuri asupra persoanelor aflate la cozi pentru mâncare, obstrucţionarea distribuirii ajutoarelor de către agenţiile umanitare şi atacuri asupra lucrătorilor umanitari, care s-au soldat cu decese şi care au forţat multe organizaţii umanitare să îşi înceteze activităţile în Gaza sau să-şi restrângă perimetrul. Biroul meu afirmă că aceste acte au făcut parte dintr-un plan comun de înfometare deliberată a civililor ca metodă de război şi de a recurge la alte acte de violenţă împotriva populaţiei civile din Gaza pentru a servi următoarele obiective: i) eliminarea Hamas; ii) creşterea presiunii asupra Hamas pentru a obţine întoarcerea celor ţinuţi ostatici şi iii) pedepsirea colectivă a populaţiei civile din Gaza percepută ca o ameninţare la adresa Israelului".

Potrivit oficialului din cadrul Curţii Penale Internaţionale, utilizarea înfometării ca metodă de război combinată cu alte atacuri şi pedepse colective aplicate populaţiei civile din Gaza a fost confirmată de mai mulţi martori intervievaţi în cursul anchetei, inclusiv medici din Gaza şi medici străini. El afirmă că această metodă de război a dus la probleme de malnutriţie, deshidratare, suferinţe chinuitoare şi un număr tot mai mare de decese în rândul populaţiei palestiniene, inclusiv nou-născuţi, copii şi femei.

Karim Ahmad Khan afirmă: "Biroul meu lucrează pentru a pune sub acuzare doi dintre indivizii care poartă cea mai mare responsabilitate pentru această situaţie, domnii Netanyahu şi Gallant, în calitate de co-autori şi superiori, în temeiul articolelor 25 şi 28 din Statutul de la Roma. Israelul, ca toate statele, are cu siguranţă dreptul de a lua măsuri pentru a-şi apăra populaţia, dar nu se poate sustrage, prin urmare, obligaţiillor impuse tuturor statelor de a respecta dreptul internaţional umanitar. Oricare ar fi obiectivele militare ale autorităţilor israeliene, mijloacele folosite de Israel pentru a le atinge în Gaza, şi anume actele care provoacă intenţionat moartea, foametea, mari suferinţe şi vătămarea gravă a integrităţii fizice a populaţiei civile sunt criminale".

Procurorul a ataşat cererilor sale şi un raport de 13 pagini cu opiniile un grup imparţial de experţi în drept internaţional, grup din care fac parte, printre alţii, Adrian Fulford PC - fost judecător al Curţii Penale Internaţionale în perioada 2003-2012, baronesa Helena Kennedy - preşedinte al Institutului pentru Drepturile Omului din cadrul Asociaţiei Internaţionale a Avocaţilor, Elizabeth Wilmshurst - fost consilier juridic adjunct al Oficiului pentru Externe şi Commonwealth al Marii Britanii, Theodor Meron - preşedintele Tribunalului Penal Internaţional care a judecat crimele de război din fosta Iugoslavie, mai mulţi specialişti în drept internaţional de la universităţile Columbia, Reading şi Cambridge.

În concluziile raportului, experţii arată că sunt de acord, în unanimitate cu întocmirea şi înaintarea cererilor pentru emiterea mandatelor internaţională de arestare preventivă, deoarece în dosar sunt motive rezonabile cu privire la comiterea respectivelor infracţiuni şi la responsabilitatea fiecărui acuzat în parte. Mai mult, experţii susţin că, după ce au analizat îndeaproape cererile de mandat de arestare, dovezile subiacente prezentate în sprijinul cererilor sunt convinşi că procesul a fost echitabil, riguros şi independent şi că cererile procurorului sunt întemeiate pe lege şi fapte.