Cripto-yuanul se va "duela" cu dolarul american, în Hong Kong

Din 1846, rezidenţii Hong Kong-ului s-au bazat pe monedele emise de băncile comerciale pentru a-şi depozita şi măsura avuţia. În ultimele patru decenii, din 1983, au trăit liniştiţi cu ideea că 78 de unităţi ale monedei locale reprezintă 10 dolari americani. Această certitudine a contribuit la construirea statutului de centru financiar global de care se bucură Hong Kong-ul. Însă schimbarea s-ar putea să fie pe drum, scrie agenţia Bloomberg, în condiţiile în care cetăţenii oraşului ar urma să înceapă cât de curând să folosească o nouă monedă de schimb: yuanul digital.

O perioadă de probă pentru renminbi-ul digital va începe curând în Hong Kong, a anunţat recent Ministerul de Comerţ din China, care plănuieşte experimente similare în mai multe oraşe printre care Shanghai, Macau, Beijing, Tianjin şi provincia Hebei. Un timeline nu a fost încă stabilit, iar o sursă oficială citată de agenţia chineză de presă Xinhua a negat orice plan de lărgire a experimentului dincolo de aceste oraşe. În cazul Hong Kong, banii ar urma să apară în portofole digitale chinezeşti precum Alipay, iar sumele vor putea fi cheltuite în Hong Kong.

Moneda "programabilă" împrumută elemente din tehnologia blockchain şi va fi parte din moneda de bază administrată de banca centrală chineză. Spre deosebire de Bitcoin, yuanul digital va fi centralizat. Un astfel de experiment încununat de succes în Hong Kong, o economie capitalistă ancorată de dolarul american, ar demonstra cât de pregătită este China să ridice pretenţii în faţa hegemoniei americane în domeniul finanţelor, scrie Bloomberg. Aceasta va fi prima monedă digitală emisă de un stat, iar experimentul va dura trei ani.

Ce a început ca o dispută pe comerţ şi proprietate intelectuală între Statele Unite şi China se pare însă că se transformă într-un "război rece financiar", Reuters relatând săptămâna trecută că oficialii chinezi fac pregătiri în eventualitatea în care administraţia Trump sau cea a democratului Joe Biden vor decide de exemplu să excludă China (băncile chineze) din sistemul de plată SWIFT, care gestionează tranzacţii internaţionale zilnice în valoare de 5-6 trilioane de dolari, din care circa 40% denominate în dolari. În baza unei legi adoptate de Congresul american, preşedintele SUA poate aplica sancţiuni - şi financiare, blocând tranzacţii - pe oricine consideră că afectează autonomia Hong Kong-ului. Yuanul digital va deveni totodată o modalitate prin care oficialii chinezi din Hong Kong vor putea evita sancţiunile SUA.

În experimentele similare din Shenzen, Xiong'an şi Chengdu, yuanul digital va fi distribuit prin bănci. Banca centrală din China va emite token-urile băncilor deţinute de stat, care le vor transfera în portofolele digitale de pe telefoanele chinezilor când, de exemplu, autorităţile municipale îşi vor plăti angajaţii. Circa 80% din cetăţenii chinezi cu smartphone-uri folosesc deja plăţi digitale pe plan zilnic, graţie aplicaţiilor Alipay sau WeChat Pay, proporţie mai mare ca în oricare altă ţară din lume.

Token-urile emise de banca centrală chineză ar putea chiar să fie legate de valoarea dobânzii, mai scrie Bloomberg, o modalitate prin care s-ar putea acorda credite direct de la autoritatea monetară chineză. Astfel, Hong Kong-ul ar putea să devină un hub pentru astfel de instrumente financiare inovative. O potenţială problemă însă, în contextul noii legi de securitate aplicată de China în Hong Kong, ar fi putea fi faptul că sistemul centralizat nu permite ascunderea identităţii celor care efectuează plăţile.

De menţionat că Hong Kong-ul reprezintă poarta pentru circa două treimi din capitalul care intră şi iese din China, de aici şi ideea internaţionalizării yuanului digital.