CRISTIAN PÂRVAN: "Pornim la gazele de şist cu zero legislaţie"

Ţara noastră nu face nimic pentru reglementarea sectorului gazelor de şist, în timp ce alte ţări au început să reglementeze acest domeniu, în contextul în care Comisia Europeană şi Parlamentul European nu au o legislaţie pentru piaţa gazelor de şist, lăsând la latitudinea ţărilor crearea unui astfel de cadru legal, potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Domnia sa ne-a declarat: "Independenţa energetică o putem obţine în diverse moduri - prin reducerea intensităţii energetice a României, prin izolarea blocurilor în mod agresiv, prin încălzirea localităţilor din biomasă etc. - iar la noi nu se încearcă decât abordarea unei metode discutabile, şi anume extragerea şi exploatarea gazelor de şist. Pornim la gazele de şist cu zero legislaţie şi fără niciun fel de condiţionare - de exemplu, acolo unde pânza freatică este utilizată pentru consum să nu se exploateze gaze de şist".

Recent, grupul energetic american "Chevron" a obţinut aprobarea în vederea efectuării unor lucrări de explorare pe litoralul Mării Negre. Agenţia pentru protecţia mediului din judeţul Constanţa a emis, în aprilie, autorizaţii de studii seismice pentru blocurile Costineşti şi Vama Veche, care permit efectuarea unor "explozii controlate" la o adâncime de 10 până la 15 metri.

La finalul săptămânii trecute, Ministerul Mediului a anunţat că Executivul ţării a acordat avize de mediu pentru activitatea de explorare a zonei, în vederea identificării gazelor de şist.

Oficialii de la Mediu susţin că exploatarea este supusă unui alt set de proceduri de avizare şi este un proces separat, independent de explorare.

Ministerul Mediului menţionează: "Explorarea nu implică folosirea procedeului fracturării hidraulice! Activitatea de explorare a gazelor de şist nu diferă de activitatea de explorare a hidrocarburilor. La iniţiativa Guvernului, se vor organiza dezbateri publice, incluzând şi autorităţile locale, grupurile parlamentare, societatea civilă, organizaţiile de mediu. Toate părerile vor fi luate în considerare în procesul de luare a deciziilor".

AOAR consideră "inacceptabilă, neprofesionistă şi extrem de periculoasă politica adoptată de Ministerul Mediului şi chiar a Guvernului faţă de problema explorării/exploatării gazelor de şist din România", potrivit unui comunicat transmist de Asociaţie.

AOAR atrage atenţia Ministerului Mediului că ţări ca Austria şi Franţa se declară împotriva începerii exploatării gazelor de şist, menţionând că Germania a aprobat o lege "care prevede reguli minimale ce restricţionează condiţiile de începere a explorării rezervelor de gaze de şist". În acelaşi timp, Polonia a reglementat licitarea drepturilor de exploatare a gazelor de şist, indiferent de compania care realizea­ză activităţile de explorare, mai spune AOAR.

Cristian Pârvan ne-a spus că exis­tă deosebiri geologice importante între structurile geologice susceptibile de a fi depozitare de gaze de şist din SUA şi cele din Europa, cu efecte directe asupra costurilor de producţie.

"Toată Europa este altfel decât SUA. În aceste condiţii, de unde ştim noi cât vor costa gazele de şist? Dacă investitorii nu vor obţine de la noi preţul solicitat, aceste gaze pot merge la export. Care este politica în România?", întreabă domnul Pârvan.

Rovana Plumb, ministrul mediului şi schimbărilor climatice, a declarat, recent, că toate ţările membre UE au nevoie de independenţă energetică, exploatarea gazelor de şist fiind una dintre soluţii, aceasta fiind "preluată atât de Polonia, care este într-un stadiu avansat, cât şi de Marea Britanie, în ultima perioadă, şi de alte state membre care sunt în faza de prospectare şi de explorare".

Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia, România, Ungaria şi Bulgaria au, împreună, rezerve de gaze de şist de 538 miliarde metri cubi.

Gazele de şist ar putea reprezenta un instrument util în negocierile cu Gazprom, pentru obţinerea unor preţuri mai bune în Uniunea Europeană, a precizat, la finalul săptă­mânii trecute, Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie.

Mediul de afaceri susţine că a cerut constant Guvernului şi instituţiilor publice responsabile promovarea unor politici active şi energice de reducere a consumurilor energetice, ca bază a reducerii dependenţei economice a ţării, "politică agreată şi susţinută la nivelulul UE şi în cadrul căreia România şi-a asumat răspunderea prin atingerea unor obiective concrete, în condiţiile în care consumul energetic raportat la unitatea de PIB, în 2013, este de circa 3,6 ori mai mare decât media UE (fără majorarea agresivă a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale)".

Comunicatul remis de AOAR mai subliniază "impactul economic redus, exprimat în valoare adăugată brută şi numărul mic de locuri de muncă oferite de dezvoltarea sectorului energetic conform actualelor politici promovate de Guvern".

Oamenii de afaceri au o serie de întrebări legate de sectorul energetic, pe care intenţionează să le trimită autorităţilor: De ce România nu investeşte şi nu stimulează agresiv investiţiile în reducerea consumurilor energetice în economie şi societate? De ce România nu valorifică în mod major resursele de biomasă? De ce România nu pune în aplicare proiectul AGRI? De ce România nu face demersuri de materializare a proiectului Nabucco?

De ce România nu reglementează, nici măcar minimal, condiţiile de explorare/exploatare a gazelor de şist? De ce România continuă să acorde licenţe de explorare a rezervelor de gaze naturale (petrol) fără implicarea majoră a unei companii de stat cum este Romgaz?

În acest context, AOAR cere Guvernului României şi CSAT să examineze responsabil problema strategiei energetice a României şi a intereselor industriei, în mod similar cu preocupările acute manifestate la nivelul UE.