CRISTIAN POPA, BNR: "Reconfirmarea ţintei de deficit pentru anul acesta elimină o incertitudine"

Reconfirmarea ţintei de deficit bugetar pentru anul acesta de către noul Guvern elimină o incertitudine, a afirmat, ieri, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, în cadrul unei intervenţii la un post TV.

Amintim că, înainte de instalarea guvernului condus de generalul Nicolae Ciucă, fostul guvern i-a lăsat pe masă rectificarea bugetară care urmează să fie aprobată astăzi. În textul ordonanţei sunt de altfel înşirate două pagini de riscuri dacă nu se aprobă de urgenţă rectificarea: nu vor fi bani de salarii, de pensii, de alocaţii, cadrele medicale nu vor putea fi plătite, nu vor fi bani pentru medicamente.

"Pe termen scurt se elimină o incertitudine, guvernul reconfirmă ţinta de deficit de anul acesta, procentul rămâne acelaşi, 7,13% (din PIB)", a spus Cristian Popa, adăugând: "Provocarea e legată de anii ce vin pentru că consolidarea fiscală e necesară şi impusă de procedura de deficit excesiv în care România se află. Incertitudinile fiscale sunt şi nu sunt neapărat mici. E foarte important să vedem cum va arată bugetul pentru anul viitor, să vedem că se menţine angajamentul privind reducerea deficitului bugetar. Cu siguranţă nu putem menţine deficite de 9% ca anul trecut sau 7%, Comisia ne spune simplu că trebuie să ajungem la 3%. (...) Ca bancă centrală nu ne permitem să le dăm celor la Ministerul Finanţelor sfaturi cum să îşi realizeze veniturile, dar putem spune că este necesar ca acest deficit să se reducă. Întrebarea e dacă prin reducerea cheltuielilor sau prin creşterea veniturilor. Eu cred că mai întâi trebuie să ne asigurăm că cheltuim eficient, apoi să ne uităm la colectare şi abia după să ne uităm la alte măsuri". Rectificarea bugetară lăsată de fostul guvern Cabinetului Nicolae Ciucă indică o creştere a deficitului cu 4,8 miliarde de lei, fiind puşi înapoi la Ministerul Muncii, pentru pensii, 2,7 miliarde de lei care au fost luaţi de guvernul Cîţu la prima rectificare. Totodată, peste 700 de milioane de lei vor merge în Fondul de rezervă al premierului, care este gol. Astfel, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 7,13% din PIB dacă se vor realiza toate cheltuielile trecute în buget în noiembrie şi decembrie, în condiţiile în care deficitul la finalul lunii octombrie a fost de puţin peste 4% din PIB.

Totodată, întrebat dacă taxele sunt o incertitudine pentru anul viitor, Cristian Popa a răspuns că pentru BNR contează nivelul deficitului. Potrivit lui Cristian Popa, o creştere a taxării va însemna o presiune pe creşterea economică şi atunci creşterea economică ar putea fi temperată de creşterea taxelor, ceea ce nu e de preferat.

"M-aş uita mai degrabă pe partea disciplinei la adresa cheltuielilor", a spus el.

Reprezentantul BNR a explicat că finanţatorii Guvernului sunt atenţi la promisiunile privind deficitele şi este important să fie ţinte propuse şi ele să fie respectate.

"E o piaţă globală a capitalului. Dacă sunt ţări cu disciplină mai multă, capitalul va merge spre ele. Noi trebuie să ne respectăm angajamentele, suntem la limita inferioară a ratingului de credit, suntem puţin expuşi, de aceea trebuie să fim serioşi când vine vorba de disciplină", a spus Popa.

Domia sa a mai precizat că BNR a ales la cea mai recentă şedinţă de politică monetară să continue ciclul de majorare a dobânzilor. "Cred că depăşiri mici ale inflaţiei pe perioade lungi pot fi tolerate. Tot aşa şi depăşiri mari pe perioade relativ scurte, pentru că este o situaţie pe moment. Dar depăşiri mari pe perioade lungi nu pot fi tolerate şi impun o reacţie de la băncile centrale. Ce a ales BNR să facă este să continue procesul de normalizare a dobânzilor", a conchis economistul.

Amintim că minuta şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR din 9 noiembrie, când a fost decisă majorarea dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 1,75%, arată că au fost ceva discuţii cu privire la dimensiunea majorării de dobândă, votul fiind împărţit.

"Dacă în trecut exista consens, de această dată doi membri au votat pentru o creştere mai mare a dobânzii de politică monetară, de 50 de puncte de bază, iar şapte pentru o majorare de 25 de puncte de bază. Decizia finală a fost o surpriză pentru pieţe care se aşteptau la o majorare a dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază, la 2% (sondajul Bloomberg). Şi votul pentru extinderea coridorului simetric de dobânzi la facilităţile permanente oferite de BNR a fost unul împărţit - şase voturi pentru, trei împotrivă", comentează analiştii BCR.