Cristina Prună (USR): Dacă tot se laudă cu investiţiile făcute de mediul privat, Burduja să nu mai blocheze proiectele de energie regenerabilă

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a ajuns să se laude cu lucruri mărunte şi să îşi asume investiţiile private din piaţă şi creşterea numărului de prosumatori ca fiind realizări personale, conform unui comunicat remis redacţiei.

Ministerul Energiei a transmis într-un comunicat informaţii despre capacităţile noi instalate, de 624 MW, care ar fi "de zece ori mai mult decât în 2022". Dar, capacităţile instalate în piaţă au fost la un nivel ridicol în 2022, aşa cum a arătat şi Curtea de Conturi într-un raport recent. Mai mult decât atât, capacităţile instalate de prosumatori în 2023 sunt la nivel aproape dublu (aproximativ 1.000 MW) faţă de cele realizate de investitori privaţi din piaţă, ceea ce arată că investiţiile private serioase în sectorul regenerabilelor (eolian, solar, biomasă) sunt încă blocate. Mai exact, Ministerul Energiei birocratizează excesiv astfel de investiţii şi nu accesează miliardele de euro din bani europeni.

Numai prin PNRR România îşi propusese să instaleze 950 MW până la mijlocul lui 2024. Toată această capacitate este în prezent în pericol deoarece la finalul anului trecut încă se semnau contractele de finanţare. Termenul prevăzut în PNRR va fi ratat şi asta va afecta dezvoltarea noilor capacităţi de producţie în România.

"I-am transmis domnului Burduja la audierile din decembrie 2023, în Parlament, să iasă din mentalitatea socialistă şi să vină cu o viziune de piaţă pentru sectorul energetic. Este trist că persistă în aceleaşi greşeli ca şi predecesorii săi. Există numeroase piedici birocratice şi politice la nivelul instituţiilor statului care nu sunt rezolvate: de la obţinerea de avize până la utilizarea terenurilor pentru noi investiţii şi inexistenţa, la nivelul statului, a unui "one-stop-shop" dedicat investitorilor, de la plafonarea artificială a preţului până în 2025 care nu stimulează investitorii până la risipa din bani publici generată de această schemă de plafonare, de la blocajele privind fondurile europene până la acordarea banilor din Fondul de Modernizare preferenţial, doar pentru companiile de stat. Apropo, nu l-am văzut pe domnul Burduja să se laude cu realizările din companiile de stat, multe dintre ele aflate pe pieţe de tip monopol sau duopol. Ce se mai aude cu mult amânata finalizare a centralei de la Iernut? Dar cu întârzierile de la CE Oltenia? Îl interesează pe domnul ministru ce se întâmplă în aceste companii de stat mult prea căpuşate?", afirmă Cristina Prună, vicepreşedintă a Comisiei pentru industrii şi servicii.

În aceste condiţii, ţintele asumate de stat în ceea ce priveşte energia regenerabilă până în 2030 nu par să aibă sens: 8.000 MW instalaţi numai în energie fotovoltaică, spunea Klaus Iohannis în decembrie, 15.000 MW instalaţi în energie eoliană şi solară spunea şeful Transelectrica anul trecut.

"Investiţiile în capacităţi noi de producţie înseamnă facturi corecte la energie pentru consumatori dar şi oportunitate de dezvoltare economică extraordinară pentru România. Industria românească nu se poate moderniza fără preţuri la energie care să îi permită să fie competitivă. Mai mult, trebuie să ne uităm la cum să atragem lanţuri de aprovizionare şi industria din jurul regenerabilelor în ţara noastră (de la producţie de panouri fotovoltaice, baterii sau eoline). Dar pentru asta este nevoie de stabilitate, reducerea birocraţiei şi viziune în ceea ce priveşte folosirea miliardelor de euro disponibile din fondurile europene", a conchis deputata USR Cristina Prună.