Criza alimentară se accentuează

Previziunile specialiştilor încep să se confirme, criza alimentară este, din păcate, o realitate cât se poate de "palpabilă". Foametea în America Latină şi în Caraibe a crescut în 2017 pentru al treilea an consecutiv şi a devenit o problemă care afectează 39,3 milioane de oameni, reprezentând 6,1 % din populaţia regiunii, a avertizat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura (FAO) într-un raport. Venezuela suferă cel mai tare din această cauză, unde cifra persoanelor malnutrite a crescut cu 600.000 în perioada 2014 şi 2017, precizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura. Cifrele fac parte din raportul "Panorama securităţii alimentare şi nutriţionale în America Latină şi Caraibe 2018', elaborat împreună cu Organizaţia Panamericană a Sănătăţii (OPS), Unicef şi Programul Alimentelor Mondial ( (World Food Programme, WFP). Raportul, făcut public la sediul regional al FAO din Santiago de Chile, relevă că foametea a avut o tendinţă în creştere în ultimii ani, însumând 200.000 de persoane malnutrite între 2015 şi 2016 şi 400.000 între 2016 şi 2017, cifre care ilustrează "că accelerarea deteriorării este în creştere".

Pe de altă parte, studiul relevă şi că obezitatea a devenit cea mai mare ameninţare nutriţională în America Latină, unde în fiecare an numărul persoanelor obeze creşte cu 3,6 milioane, iar excesul de greutate afectează 250 de milioane de persoane, reprezentând 60 % din populaţia regiunii. Un adult din patru suferă de obezitate, în timp ce excesul de greutate afectează 7,3 % dintre copiii cu vârste de sub 5 ani, în condiţiile în care media mondială este de 5,6 %, semnalează raportul. "Obezitatea este în creştere necontrolată. În fiecare an înregistrăm 3,6 milioane de obezi în plus în această regiune (...) situaţia este înspăimîntătoare", a declarat Julio Berdegue, reprezentantul regional al FAO.

Trebuie precizat că un studiu efectuat de Thomson Reuters Foundation, legat de obiceiurile alimentare ale oamenilor, relevă că dacă oamenii şi-ar schimba obiceiurile alimentare şi ar consuma mai multe legume şi fructe şi mai puţine cereale şi carne s-ar putea face economii consistente la apă şi ar fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la creşterea temperaturilor pe glob. De altfel, între criza alimentară şi criza apei există o strânsă legătură. Specialiştii au anunţat în cadrul unor conferinţe dedicate crizei apei că din 2025 va fi afectată o mare parte a globului, iar seceta va aduce după sine o criză alimentară fără precedent. Un raport al Băncii Mondiale, publicat în 2015, avertizează că încălzirea climatică va agrava dramatic sărăcia pe glob, recoltele agricole vor fi primele afectate, ceea ce va ameninţa securitatea alimentară a sute de milioane de persoane. Vor exista doi poli ai lumii în funcţie de această resursă vitală, zone bogate (Brazilia, Canada, Alaska, Rusia) şi zone cu mari probleme (India, Orientul Mijlociu, o mare parte din Africa).