Criza creditelor în CHF creează noi valuri, în ţări din Europa

În ultima perioadă, tot mai multe informaţii vin dinspre anumite ţări afectate de criza creditelor în franci elveţieni (CHF), unde au fost create noi valuri de nemulţumire.

Sunt şi state unde autorităţile reacţionează sau cel puţin îşi arată intenţia de a interveni pentru liniştirea apelor.

În Polonia, de exemplu, preşedintele Andrzej Duda vrea să trimită spre dezbatere Parlamentului un proiect de lege care priveşte conversia, la cursul istoric, a creditelor contractate în franci elveţieni, potrivit Reuters. Iniţiativa arată că aplicarea unei astfel de proceduri ar produce costuri băncilor de peste 5,9 miliarde dolari.

Recent, Senatul Poloniei a modificat proiectul de lege privind conversia creditelor luate în CHF, prevederea care viza împărţirea diferenţei produse de aprecierea francului între bănci şi clienţi în proporţie de 90%-10% fiind înlocuită cu o reglementare ce stabileşte că povara trebuie împărţită în mod egal între cele două părţi.

Marek Belka, guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, a avertizat, recent, creditorii că trebuie să se pregătească pentru conversia în zloţi a creditelor ipotecare acordate în franci elveţieni.

Acesta a subliniat: "Băncile trebuie să ştie că presiunile pentru conversie vor exista tot timpul şi vor creşte, astfel că trebuie să se pregătească din punct de vedere al capitalului, prin neplata dividendelor şi acoperirea costurilor".

• Miting de protest în faţa Băncii Naţionale a Croaţiei

Croaţii împrumutaţi în CHF au anunţat, pentru astăzi, organizarea unui miting de protest faţă de intenţia pe care băncile comerciale şi-au manifestat-o zilele trecute - de a ataca în justiţie decizia guvernului de promovare a unei legi a conversiei creditelor din franci elveţieni în moneda locală, precum şi pentru ca să ceară demisia lui Boris Vujcic, guvernatorul băncii centrale croate, potrivit presei străine. Împrumutaţii în CHF consideră că şeful băncii centrale din Croaţia a furnizat informaţii false, motiv pentru care trebuie să demisioneze.

Reprezentanţii consumatorilor îl mai acuză pe Vujcic că încearcă să sperie publicul şi să răspândească panică, insinuând că băncile vor creşte dobânzile din cauza conversiei, şi că s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea unei legi a conversiei, deşi nu avea căderea să emită astfel de consideraţii.

Clienţii au stabilit ca mitingul de protest să se desfăşoare în faţa Băncii Naţionale a Croaţiei.

Reprezentanţii asociaţiei de consumatori Udruga Franak au cerut procurorilor să investigheze acţiunile băncii centrale şi modul în care acţiunile guvernatorului acesteia ar putea împiedica legiferarea proiectului conversiei.

Şi în luna aprilie, circa 10.000 de croaţi care au luat împrumuturi în franci elveţieni au manifestat pe străzile capitalei Zagreb, solicitând băncilor locale restructurarea datoriilor şi, de asemenea, cerând demisia guvernatorului băncii centrale, deoarece nu au fost protejaţi împotriva creşterii cursului CHF. Atunci, protestatarii au venit la manifestări din toată Croaţia, dar şi din statele vecine Bosnia, Serbia şi Slovenia.

La sfârşitul săptămânii trecute, opt bănci din Croaţia au cerut Guvernului să deschidă un dialog în vederea identificării unei soluţii cu privire la creditele în franci elveţieni.

Cu o zi înainte, Executivul de la Zagreb propusese conversia în euro a acestor credite, costurile urmând să fie suportate în întregime de către bănci.

Potrivit unei surse din mediul bancar, citată de Reuters, dacă soluţia propusă de Guvern va intra în vigoare, este posibil să fie demarate acţiuni în justiţie. De altfel, Erste Group Bank AG, UniCredit SpA, OAO Sberbank, Raiffeisen Bank International AG şi Hypo Group Alpe Adria AG precizaseră că vor demara o acţiune în justiţie împotriva Guvernului croat dacă actul normativ referitor la conversia în euro a creditelor în franci elveţieni va fi aprobat în formula prezentată, subliniind că iniţiativa încalcă legislaţia Uniunii Europene şi tratatele bilaterale de investiţii.

Aproximativ 55.000 de croaţi au credite denominate în franci elveţieni, în valoare de aproximativ 25 de miliarde de kuna (3,73 miliarde de dolari).

• Legea conversiei, la Comisia de buget din Camera Deputaţilor

Deputaţii din Comisia de buget, finanţe şi bănci urmează să reia, astăzi, discuţiile pe marginea proiectului legislativ care prevede conversia în lei sau valută a creditelor contractate în valută. Recent, deputatul PSD Ana Birchall, iniţiatorul proiectului, a cerut reluarea de urgenţă a acestor dezbateri. Parlamentarul susţine că nerespectarea angajamentelor unor bănci de împărţire a poverii creditelor în franci elveţieni cu clienţii lor reclamă o soluţie din partea Legislativului.

Domnia sa a propus, la începutul anului în curs, ca, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, conversia să se facă prin aplicarea unui curs mediu determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.

Legea conversiei creditelor a trecut de Senat, fiind avizată de Guvern.

Criza creditelor în CHF a izbucnit la jumătatea lunii ianuarie, când Banca Centrală a Elveţiei a ridicat pragul de 1,2 CHF/EUR impus în anul 2011.

De atunci, în timp ce nicio iniţiativă legislativă nu a fost adoptată, debitorilor le-a fost tot mai greu să-şi achite ratele bancare.

În prezent, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) lucrează la un proiect de lege care prevede conversia cu discount, în lei sau euro, a creditelor în valută, urmând ca restul soldului să fie garantat, în proporţie de 50%, de către stat.