CRIZA MIGRANŢILOR Statele baltice întăresc controalele şi construiesc garduri la frontierele lor estice

Statele baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - întăresc controalele de identitate şi construiesc garduri la frontierele lor estice, îngrijorate că regiunea baltică ar putea deveni un nou punct de intrare pentru refugiaţi pe măsură ce rutele de migraţie prin Balcani devin tot mai greu accesibile, transmite Reuters.

Guvernele acestor state se tem că ar putea asista la venirea a mii de refugiaţi prin Rusia şi Belarus, aceste îngrijorări intensificându-se după ce 6.000 de solicitanţi de azil au ajuns anul trecut în Finlanda şi Norvegia din Rusia.

Letonia şi Estonia au început construirea unor garduri la frontierele cu Rusia, în această decizie jucând un rol şi preocupările de securitate după anexarea Crimeii de către Rusia şi acuzaţiile potrivit cărora un ofiţer de securitate eston a fost răpit în regiunea de graniţă în 2014.

În Lituania, sute de poliţişti de frontieră, poliţişti şi militari au început în această săptămână un exerciţiu de gestionare a unei eventuale crize la frontieră. În acest exerciţiu va fi testată şi reintroducerea controlului documentelor de identitate la frontiera cu vecinul nordic Letonia.

"Până anul trecut, nici Norvegia, nici Finlanda nu au avut nicio problemă cu migraţia la graniţa rusă. Apoi fluxurile de migranţi la frontieră au explodat într-o singură săptămână, ca prin minune", a declarat pentru Reuters comandantul poliţiei de frontieră lituaniane, Renatas Pozela.

Potrivit oficialilor, în condiţiile închiderii rutei directe din Grecia spre Europa continentală, ar putea câştiga în popularitate traseul prin Republica Moldova, Ucraina şi statele baltice.

Estonia instalează dispozitive de supraveghere, precum cele funcţionale deja la graniţa Lituaniei cu Belarus, pentru a stopa atât contrabanda, cât şi migraţia ilegală.

"Este păcat să avem nevoie de un gard la frontieră. Însă, dată fiind situaţia din Europa acum, cu criza refugiaţilor, ar putea fi necesar", a estimat deputatul leton Ojars Eriks Kalnins, membru al comisiei pentru afaceri europene.

Finlanda a criticat Rusia în luna ianuarie pentru că a permis trecerea migranţilor peste frontiera arctică, în condiţiile în care numărul celor care intrau pe la punctul Salla ajunsese la 20 pe zi.

Din totalul celor 31.000 de solicitanţi de azil ajunşi anul trecut în Norvegia, aproximativ 5.000 au intrat prin Rusia.

Potrivit poliţiei de frontieră finlandeze, fluxul de migranţi dinspre Rusia a încetat în luna martie.

• David Cameron: "Londra nu va participa la niciun sistem comun de azil al UE"

Londra nu va participa la niciun sistem comun de azil al Uniunii Europene, a avertizat recent premierul britanic David Cameron, în timp ce liderii europeni caută o soluţie la criza migraţiei, relatează AFP. "Regatul Unit nu se va alătura niciunui proces comun de azil în Europa - noi avem o clauză solidă de exceptare ca o stâncă", a scris Cameron într-o postare pe Twitter.

Anunţul premierului britanic intervine după apariţia unor informaţii potrivit cărora Bruxellesul ar putea propune centralizarea cererilor de azil în UE, în cadrul unei revizuiri generale a politicii sale în materie de azil, iniţiativă ce ar putea fi anunţată săptămâna viitoare.

Liderii UE au încercat luni, în timpul unui summit extraordinar cu Turcia la Bruxelles, să găsească o soluţie la criza implicând peste 1,2 milioane de migranţi sosiţi anul trecut în UE. Dar o decizie a fost amânată pentru următorul summit, preconizat să aibă loc în zilele de 17 şi 18 martie la Bruxelles.

Potrivit actualului sistem de azil, candidaţii trebuie să-şi depună cererea în prima ţară din UE în care au sosit. Aceasta înseamnă că ţările care sunt geografic cele mai expuse la sosiri ilegale, cum ar fi Italia şi Grecia, primesc un număr disproporţionat de cereri de azil. Afluxul de migranţi din Siria, Irak şi din alte părţi ameninţă sistemul de liberă circulaţie Schengen, care implică 26 de ţări europene, inclusiv 22 de state membre ale Uniunii Europene din cele 28. Confruntate cu sosiri masive, mai multe ţări ale sistemului Schengen au decis să-şi închidă graniţele.

Precedentele tentative de redistribuire a refugiaţilor între statele membre ale UE au eşuat în mare măsură.

Orice proiect de azil comun în UE ar fi problematic din punct de vedere politic pentru Marea Britanie, aflată în plină campanie pentru referendumul din 23 iunie în problema apartenenţei ţării la UE.

Majoritatea sondajelor indică faptul că "Da"-ul rămânerii Marii Britanii în UE prevalează în intenţiile de vot. Dar diferenţa dintre susţinătorii "Da" şi cei ai "Nu" se diminuează şi problemele legate de imigraţie şi capacitatea Marii Britanii de a-şi controla frontierele sunt, în acest context, deosebit de arzătoare.

• 1.100 de plângeri, depuse la poliţie în urma agresiunilor comise în noaptea de anul nou

Poliţia germană a difuzat recent fotografii cu cinci bărbaţi suspectaţi de agresiuni sexuale şi tentativă de jefuire a unor femei, în legătură cu infracţiunile comise în noaptea de Anul Nou la Koln, pentru care sunt acuzaţi în principal bărbaţi de origine nord-africană, potrivit agenţiei DPA.

"Investigaţiile noastre arată că cei din imagini, într-un caz, şi-au încercuit victimele şi le-au agresat sexual, încercând în acelaşi timp să le jefuiască", se afirmă într-un comunicat al poliţiei.

"În pofida unei atmosfere de teamă, mai mulţi martori şi victime au reuşit să-i fotografieze pe cei acuzaţi'', se spune în comunicat, precizându-se că nu se ştie în ce loc se află în prezent autorii infracţiunilor.

Circa 1.100 de plângeri au fost depuse la poliţia din Koln ca urmare a agresiunilor, în care se afirmă că grupuri de bărbaţi au încercuit, hărţuit şi jefuit femei. Circa 40% dintre plângeri vizează agresiuni cu caracter sexual, de la hărţuire la viol. Nu este clar câţi bărbaţi sunt în prezent cercetaţi de către poliţie.

Agresiunile din noaptea de Anul Nou au provocat o dezbatere în Germania în legătură cu modul în care trebuie abordată problema solicitanţilor de azil găsiţi vinovaţi de infracţiuni şi capacitatea ţării de a integra 1,1 milioane de migranţi care au sosit în 2015, potrivit Agerpres.

Luna trecută, primii doi solicitanţi de azil judecaţi în legătură cu agresiunile din noaptea de Anul Nou - unul de origine marocană, de 18 ani, şi al doilea de origine tunisiană, de 23 de ani - au primit pedepse cu suspendare pentru furt, iar un al treilea a fost eliberat condiţionat.