Croaţia, de luni în Uniunea Europeană

• UPDATE 12:58:

Aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană (UE) va crea perspective cu totul noi pentru ţară, a declarat primul-ministru croat, Zoran Milanovic, ieri, în cadrul unei sesiuni parlamentare speciale, relatează sursele de presă înternaţionale.

"1 iulie este doar o altă zi de lucru şi nimic deosebit se va întâmpla. Cu toate acestea, tot ceea ce urmează creează în întregime noi perspective şi o lume nouă pentru noi", a precizat Zoran Milanovic.

Calea către UE a fost de lungă durată, dificilă şi uneori obositoare şi frustrantă, a mai menţionat acesta, adăugând că statul pe care îl reprezintă va respecta toate principiile şi normele UE.

Croaţia va introduce moneda europeană comună, deşi în acest moment există unele dificultăţi şi probleme, a mai declarat Milanovic.

---

• UPDATE 11:29: Preşedintele CE: Aderarea la UE nu va rezolva toate problemele Croaţiei

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu va rezolva toate problemele Croaţiei, dar ţările care s-au alăturat UE înaintea sa au progresat pe plan politic, social şi în ceea ce priveşte reformele, iar acest lucru s-a întâmplat şi în Croaţia de când aceasta şi-a depus candidatura, a afirmat preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso într-un interviu difuzat aseară de reţeaua de televiziune publică HTV, preluat de agenţia Hina, relatează sursele de presă.

Beneficiile aderării Croaţiei la UE sunt mari pentru că aceasta, chiar dacă poate fi considerată o ţară relativ mică prin comparaţie, va discuta de la egal cu ceilalţi şi va participa la procesul decizional, a explicat Barroso.

---

• Încep negocierile pentu aderare cu Serbia

Liderii europeni reuniţi vineri la Bruxelles au salutat intrarea în Uniunea Europeană a Croaţiei, care va deveni luni al 28-lea stat membru, şi au deschis calea Serbiei, o etapă "istorică", după 20 de ani de la destrămarea fostei Iugoslavii.

Această a şaptea extindere a Uniunii Europene (UE) a fost oficializată în a doua zi summitului şefilor de stat şi de guvern, dominată din nou probleme economice şi sociale, potrivit Mediafax.

Cu două zile înainte de intrarea oficială a Croaţiei în UE, premierul Zoran Milanovici a fost invitat la o întâlnire cu liderii europeni.

"Este cu adevărat un moment istoric pentru Croaţia (...) Sunteţi de-acum un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene", a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, provocând aplauze în sală.

Acesta a adăugat: "Integrarea voastră (...) după o recentă perioadă de război, ne aminteşte obiectivul fundamental al Europei, şi anume de a trăi împreună în pace, de a trăi împreună în prosperitate".

Numeroşi lideri europeni, inclusiv Van Rompuy, se vor afla luni la Zagreb pentru a sărbători acest eveniment.

Cei 27 au anunţat, de asemenea, lansarea negocierilor de aderare "cel mai târziu în ianuarie" cu Serbia, vecina Croaţiei.

• Nemulţumirea europenilor

Procesul complex vizând armonizarea legilor şi reglementărilor Serbiei cu cele ale blocului european urmează să înceapă în ianuarie 2014. Această dată a fost impusă de către Germania, pe când alte state europene ar prefera să înceapă negocierile în toamnă.

"Puteţi fi siguri că Serbia va face tot posibilul pentru a accelera reformele. Nu vrem să pierdem timp, aparţinem familiei europene", a declarat săptămâna aceasta premierul sârb, Ivica Dacic, în cadrul unei vizite la Bruxelles.

El şi-a exprimat dorinţa ca negocierile să dureze doar "patru-cinci ani", şi "nu zece ani".

În cazul Croaţiei a fost nevoie de opt ani pentru a răspunde criteriilor stabilite de către europeni, şi mai dure de la începutul crizei financiare şi din cauza dificultăţilor cu care s-au confruntat cele mai noi membre, Bulgaria şi România, care au aderat la 1 ianuarie 2007.

Această înăsprire reflectă totodată o nemulţumire a cetăţenilor europeni, potrivit unui sondaj recent Eurobarometru 52 la sută dintre ei opunându-se unei noi unei noi extinderi.

Însă ar fi delicat să se închidă poarta spre "familia europenă" ţărilor din balcani, care o consideră calea cea mai sigură pentru a întoarce pagina traumatismului legat de fosta Iugoslavie din anii '90.

"Perspectiva unei aderări la UE este cea care a condus ţările din fosta Iugoslavie la predarea aproape tuturor presupuşilor criminali de război Tribunalului Penal Internaţional (TPI) de la Haga şi, deci, la crearea condiţiilor unei păci durabile în regiune", subliniază Sami Andoura şi Yves Bertoncini într-un studiu publicat săptămâna aceasta de Institutul Europa Noastră.

În afară de Serbia, patru dintre aceste ţări sunt considerate potenţiali candidaţi la aderare, şi anume Muntenegru, cel mai avansat dintre ei, Macedonia, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo.

Cei 27 vor propune Kosovo demararea unor negocieri în vederea unui "acord de stabilizare şi de asociere", o primă etapă în vederea unei eventuale candidaturi la UE.

Problema Kosovo este sensibilă deoarece cinci state UE, între care România şi Spania, nu îi recunosc independenţa proclamată unilateral în 2008.

Serbia şi Kosova vor să fie recompensate de către europeni pentru că au semnat pe 19 aprilie un acord prezentat ca "istoric", privind normalizarea relaţiilor lor, după luni de negocieri dificile.

• Cât de populară mai este Uniunea Europeană pentru cetăţenii statelor care au aderat după 2004

Ţările din Europa Centrală şi de Est, intrate între anii 2004 şi 2007 în Uniunea Europeană (UE), rămân, în general, ataşate de spaţiul comunitar atât pentru ajutoarele financiare destinate dezvoltării, cât şi din convingere politică, deşi criza economică a mai redus din încredere, potrivit unor sondaje citate de Mediafax.

• Polonia

Polonezii sunt euroentuziaşti convinşi. În aprilie, aproximativ 73% dintre polonezi susţineau ideea europeană, un nivel ridicat, chiar dacă a scăzut cu cinci puncte din luna februarie, potrivit unui sondaj realizat de Institutul CBOS.

Din punct de vedere politic, Polonia nu îşi ascunde ambiţiile de a juca în curtea "marilor" puteri. Rolul său regional s-a văzut recent datorită vizitelor premierului chinez şi şefului Guvenului japonez, care s-au întâlnit la Varşovia cu alţi lideri din Europa Centrală.

• Cehia

Doar între 30 şi 40% dintre cehi se declară încrezători în UE, potrivit unor sondaje, un număr în scădere constantă, începând din 2010, când nivelul încă depăşea 50%.

Fostul preşedinte ceh Vaclav Klaus (2003-2013), eurosceptic notoriu, nu a ezitat să califice drept o "eroare tragică" decizia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene. Vaclav Klaus a fost înlocuit în post la începutul anului 2013 de către Milos Zeman, care se declară proeuropean.

• Slovacia

Slovacii fac parte din rândul celor mai fervenţi susţinători ai UE. Potrivit celui mai recent sondaj pe această temă, care datează din februarie 2013, 71% dintre persoanele intervievate se simt cetăţeni europeni, iar 72% apreciază că libera circulaţie a cetăţenilor în cadrul UE este benefică pentru economia Slovaciei.

• Lituania

Aspectul liberei circulaţii în Europa îi atrage cel mai mult pe lituanieni. Numeroşi tineri pleacă să studieze sau să lucreze în străinătate. În 2010, peste 7.000 de lituanieni studiau în străinătate, la toate nivelurile, ceea ce corespunde cu 3,5% din totalul studenţilor lituanieni.

• Ungaria

Eurooptimismul ungarilor s-a mai stins începând din 2010. La aproape 76% până în 2011, popularitatea UE a intrat în declin în 2011 sub influenţa retoricii negative a premierului conservator Viktor Orban, potrivit căruia UE ar fi responsabilă de toate relele care afectează ţara sa. Potrivit ultimului sondaj al institutului Median, efectuat în martie 2013, o largă majoritate a ungarilor (63%) se declară totuşi încă mulţumiţi că fac parte din UE.

• România

Trei sferturi dintre români (74%), intraţi în UE în 2007 împreună cu bulgarii, consideră apartenenţa la familia europeană drept un fapt pozitiv, potrivit unui sondaj din 9 mai al Institului pentru sondaje şi anchete sociologice. Procentajul lor a crescut cu patru puncte în comparaţie cu studiul precedent din vara anului 2012.

Românii apreciază faptul că pot să călătorească mai uşor, dar şi schimbările pe care UE le-a adus în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei.

• Slovenia

Slovenia, plonjată într-o recesiune prevăzută să dureze până în 2015, a fost nevoită recent să lanseze un plan de austeritate sub egida Bruxelles-ului pentru a-şi restabili finanţele publice, ameninţate de criza din domeniul bancar. O situaţie dificilă care a subminat încredrea slovenilor în UE.

În cazul în care un referendum privind aderarea ar avea loc în prezent, doar 44% ar vota în favoarea sa, iar 43% împotrivă, potrivit unui sondaj din iunie al Centrului de Cercetare a Opiniei Publice. La referendumul din 2004, 89,64% dintre alegători au votat în favoarea aderării la UE.