CROMWELL EVAN GLOBAL: Ordonanţa 114 avantajează angajaţii din construcţii şi creşte costurile angajatorilor

Ordonaţa 114 impactează direct industria construcţiilor, aducând avantaje fiscale angajaţiilor, însă şi o creştere de costuri pentru angajatori, subliniază compania Cromwell Evan Global, o firmă ce activează în domeniul fiscalităţii şi consultanţei în afaceri.

Conform specialiştilor acesteia, companiile care au între 50 şi 800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40%, vor avea o creştere a costurilor de 5-7%. Societăţile comerciale cu acelaşi număr de salariaţi şi ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie de 60%, vor avea creşteri de cos-turi de 12-15%. În acelaşi timp, firmele cu 50-800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 80% vor înregistra o creştere a costurilor de 24% până la 28%.

Oana Motoi, Managing Partner Cromwell Evan Global arată: "Ordonanţa 114 aduce beneficii fiscale angajaţilor, însă în ce măsură vor putea susţine angajatorii acelaşi număr de locuri de muncă pe care îl puteau suţine până la 31 decembrie 2018? Este măsura cu adevărat benefică economiei într-o industrie în care practica a arătat că profitabilitatea societăţilor este curpinsă între 5 şi 10% din cifra de afaceri?"

Taxele plătibile statului, aferente contractelor de muncă ce urmează să intre sub incidenţa noii prevederi legis-lative se vor diminua cu un procentaj cuprins între 35 şi 50%, sunt de părere sursele citate. Însă aceste taxe sunt cu preponderenţă datorate de angajat, nu de angajator.

Conformul Balanţei Forţei de Muncă publicată de Institutul Naţional de Statistică la 1 ianuarie 2018, Romania avea aproximativ 700.000 de muncitori în industria construcţiilor, aceştia deţinând fie contract individual de muncă, fie contract de liber profesionişti. Comunicatul Cromwell menţionează: "Dacă, teoretic, 300.000 dintre aceştia ar putea beneficia de scutirile de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10% si restul beneficiilor aplicabile la contribuţiile medicale (scutire integrală de la plata contribuţiei) şi sociale (diminuarea acesteia de la 25% la 21,25%) şi ar fi plătiţi în baza unui contract individual de muncă cu salariul de bază minim brut pe economie:

- va exista o creştere a puterii de consum de 212% în economie (aproximativ 375.300.000 lei) aferent unui număr de 300.000 oameni dintr-un număr total de aproximativ 5.630.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanţa Forţei de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018);

- în schimb, se va diminua suma încasată la bugetul de stat cu un procent de 22% (aproximativ 55.092.000 lei) aferent unui număr de 300.000 de contracte de muncă.

Scopul enunţat al modificării legis-lative a fost acela de a atrage în ţară românii plecaţi la muncă în străinătate. Spre exemplu, dacă până în luna iunie 2019, încă 300.000 de oameni vor decide să se întoarcă înapoi în România, impactul economic pentru primele şase luni ale anului, pentru eşantionul de 300.000 oameni menţionaţi mai sus, la care s-ar adăuga încă 300.000, ar fi după cum urmează:

- va exista o creştere a puterii de consum de 425% în economie (calculată la iunie 2019 versus decembrie 2018, approximativ 1.084.050.000 lei), aferent unui număr de 600.000 oameni dintr-un număr total de circa 8.600.000 de persoane care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanţa Forţei de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018);

- vor creşte sumele ce urmează a fi încasate la bugetul de stat cu un procent de 56% (în jur de 139.191.000 lei), aferent unui număr de 600.000 de contracte de muncă".

Ca răspuns la întrebarea în ce măsură este benefică noua măsură pentru angajatori, scenariul nu pare unul favorabil pentru aceştia, consideră sursele citate: "Practic, fără o creştere a veniturilor, pentru a supravieţui, aces-te companii se vor vedea în situaţia de a-şi restructura integral modelul de business (diminuare de costuri concomitent cu creşterea preţurilor/tarifelor). În situaţia favorabilă în care să presupunem că noul cadru legislativ va da rezultatele scontate şi va atrage parte din forţa de muncă plecată în străinătate, veniturile la bugetul de stat ar putea creşte prin acumularea de noi taxe şi impozite, iar impactul ar putea fi unul favorabil pentru economie, în funcţie de numărul de oameni atraşi. Însă, în opinia specialiştilor citaţi, societăţile comerciale se vor afla tot în situaţia de a-şi reorganiza integral modelul de bus-iness, deoarece o creştere a numărului de angajaţi nu poate fi susţinută fără o creştere a numărului de proiecte şi o ajustare corespunzătoare a preţurilor faţă de clienţi.