CSM, O INSTITUŢIE GÎRBOVITĂ DE LIA SAVONEA Joaca de-a demisia

Respingerea numirii magistratului Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, în funcţia de ministru al justiţiei, în locul Anei Birchall, a iscat vii dispute în mediul politic şi în rândul magistraţilor.

Chiar şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin Secţia pentru judecători, a luat atitudine împotriva deciziei preşedintelui Klaus Iohannis care a respins întreaga remaniere cerută de premierul Dăncilă, inclusiv numirea la Justiţie a Danei Gîrbovan.

Într-un comunicat de presă emis, ieri, de instituţia condusă de judecătorul Lia Savonea se arată că afirmaţiile preşedintelui ţării încalcă în mod grav independenţa şi prestigiul justiţiei.

"Afirmaţiile Preşedintelui Româ-niei la adresa persoanei propuse pentru funcţia de ministru al justiţiei, persoană care a îndeplinit funcţia de judecător mai mult de 19 ani, reprezintă, în lipsa oricărei constatări a veridicităţii acestora în cadrul mecanismelor legale şi constituţionale anterior amintite, un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei", se arată în comunicatul de presă emis de Secţia pentru judecători din cadrul CSM.

Ce nu menţionează CSM şi Lia Savonea este faptul că, în momentul luării deciziei de respingere de către Klaus Iohannis, Dana Gîrbovan nu îndeplinea toate condiţiile tehnice de a fi numit ministru al justiţiei.

Conform legii 303/2014, modificată prin legea 242/2018, în cazul demisiei unui judecător sau procuror, aceas-ta intră efectiv în vigoare după emiterea decretului de eliberare din funcţie de către preşedintele ţării. Solicitarea de eliberare din funcţie este trimisă şefului statului de către Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori, după caz, din cadrul CSM.

În cazul Dana Gîrbovan, aceasta a anunţat că demisionează din magistratură şi a trimis solicitarea la CSM. Secţia pentru judecători a CSM, în şedinţa din 26 august 2019, a aprobat în unanimitate demisia din magistratură a Danei Gîrbovan şi, conform prevederilor legale în vigoare era obligată să trimită hotărârea către preşedintele Klaus Iohannis, pentru ca acesta să emită decretul de eliberare din funcţie. Numai că Lia Savonea sau subordonaţii ei din cadrul CSM nu au trimis documentul respectiv la Administraţia Prezidenţială, protejând-o în acest fel pe Dana Gîrbovan de refuzul lui Klaus Iohannis cu privire la numirea ei în funcţia de ministru al justiţiei.

Din acest motiv, la momentul în care preşedintele Iohannis a decis să respingă numirea Danei Gîrbovan în fruntea Ministerului Justiţie, şefa UNJR se afla în incompatibilitate, conform dispoziţiilor legii 303/2004, care spune că funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, cu excepţia celor didactice din învăţământul superior. În condiţiile în care nu a fost emis un decret de eliberare din funcţie, din cauză că CSM nu a trimis preşedintelui hotărârea prin care lua act de demisia Danei Gîrbovan, aceasta era încă judecător şi, în consecinţă, nu îndeplinea condiţia de numire în funcţia de ministru al justiţiei, deoarece se afla în incompatibilitate.

Este curios faptul că Secţia pentru judecători din cadrul CSM nu a trimis la Preşedinţie decizia din 26 august, deşi Klaus Iohannis a anunţat respingerea propunerii de remaniere două zile mai târziu, în 28 august, în condiţiile în care documentul respectiv putea fi trimis rapid cu poşta specială care funcţionează între autorităţile şi instituţiile publice.

• Afirmaţiile judecătorului Gabriela Baltag, membru CSSM, neconforme cu dispoziţiile legii 303/2004

Din cele de mai sus reiese că respingerea numirii Danei Gîrbovan nu poate fi pusă în spatele lui Klaus Iohannis, ci a Liei Savonea, preşedintele CSM, care nu a trimis documentul necesar emiterii decretului prezidenţial de eliberare din funcţie, care ar fi anulat incompatibilitatea judecătorului respectiv.

Rămâne de văzut cine va răspunde pentru aceste lucruri şi suntem curioşi dacă Inspecţia Judiciară se va autosesiza cu privire la ce s-a întâmplat la CSM, timp de două zile, cu privire la documentul ce trebuia trimis preşedintelui ţării.

Practic avem un abuz în serviciu sau o încălcare a legii chiar în interiorul CSM, instituţie menită să vegheze la aplicarea legii şi la înfăptuirea justiţiei.

Cei de la Inspecţia Judiciară ar mai trebui să verifice şi afirmaţiile făcute de un alt membru al Secţiei pentru judecători a CSM, magistratul Gabriela Baltag, care a susţinut, după decizia de respingere a remanierii, că preşedintele Klaus Iohannis a arătat că nu este deloc preocupat de independenţa justiţiei şi că ar trebui să renunţe la folosirea acestei sintagme, precum şi la utilizarea sintagmei stat de drept.

Conform art. 9 alin. 2 din legea 303/2004, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. Următorul alineat stipulează că judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă.

Atitudinea judecătorului Gabriela Baltag, membru al CSM, apropiată a preşedintelui instituţiei, Lia Savonea, şi a Danei Gîrbovan, reprezintă o încălcare flagrantă a dispoziţiilor art 9 din legea 303/2004 şi ar trebui cercetată urgent de Inspecţia Judiciară şi sanc-ţionată chiar de colegii săi din CSM.

• Dana Gîrbovan nu avea nevoie de protecţia CSM, instituţie condusă de Lia Savonea

Menţionăm că, după decizia de res-pingere a remanierii, Dana Gîrbovan a anunţat, pe Facebook, în seara zilei de 28 august, că îşi va retragere demisia înaintată în 26 august şi aprobată în aceeaşi zi de CSM. Solicitarea a fost depusă ieri, iar CSM a anunţat că aceasta va fi discutată la următoarea şedinţă a Secţiei pentru judecători.

Referitor la întreaga situaţie, magis-tratul Cristi Dănileţ a scris pe pagina sa de Facebook: "Un magistrat care demisionează este eliberat din funcţie de Preşedintele României prin Decret care trebuie publicat în Monitorul Oficial. Până la emiterea Decretului cică demisia se poate retrage. Deşi eu spun că efectele demisiei s-au şi produs din moment ce a fost dată o hotărâre a CSM care a luat act de demisie. În fine, cu alte cuvinte: răsalaltăieri erai magis-trat şi spuneai că vrei separare de politic, alaltăieri se dovedeşte că negociai chiar tu un post politic, ieri demisionezi din magistratură, dar Preşedintele ţării încă nu apucă să emită decretul de eliberare din funcţie, azi nu eşti numit în acea funcţie politică aşa că revii asupra demisiei, mâine redevii magistrat independent la fel ca înainte şi preşedinte la asociaţia cu 10 membri pentru care televiziunile condamnaţilor politic ţi se adresează cu «şefa judecătorilor». Cred că este un curent dâmboviţean numit «independenţa jus-tiţiei de tip nou»".

Mai menţionăm că, în cazul în care preşedintele Klaus Iohannis ar fi primit toate documentele de la CSM, ar fi emis decretul de eliberare din funcţie şi ar fi respins numirea Danei Gîrbovan în funcţia de ministru al justiţiei, aceasta s-ar fi putut întoarce în magistratură.

Conform art. 33 indice 1 din legea 303/2004, introdus prin legea 242/2018, persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul "foarte bine" la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în func-ţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.

Dana Gîrbovan nu avea nevoie de protecţia pe care i-a acordat-o ilegal CSM, prin netrimiterea hotărârii de aprobare a demisiei către preşedintele ţării, deoarece, legea îi permitea să revină în funcţia care tocmai devenise vacantă prin demisia sa.

Acest fapt demonstrează încă o dată că Secţia pentru Judecători a CSM a comis un abuz în privinţa Danei Gîrbovan şi ridică un mare semn de întrebare cu privire la modul în care această instituţie garantează aplicarea legii şi buna funcţionare a justiţiei.