CSM propune implicarea judecătorilor stagiari în soluţionarea cauzelor de la judecătorii

Avizul pozitiv acordat vinerea trecută de Consiliul Superior al Magistraturii pachetului legislativ privind modificarea legilor justiţiei a surprins prin prisma faptului că trei asociaţii profesionale ale magistraţilor au contestat la Comisia Europeană iniţiativele legislative şi că reprezentanţii USR consideră că legile respective nu corespund recomandărilor din MCV, din rapoartele GRECO şi Opiniilor Comisiei de la Veneţia.

Marian Budă, preşedintele CSM, a afirmat că pachetul legislativ propus de Ministerul Justiţiei "răspunde, într-o mare măsură, nevoilor corpului profesional şi asigură un act de justiţie eficient", acestea fiind motivele pentru care Consiliul a avizat pozitiv modificările la legile justiţiei.

Cu toate acestea, avizul acordat de CSM este unul cu observaţii, iar una dintre acestea se referă la sistemul de recrutare a judecătorilor şi procurorilor. CSM a dezavuat propunerea Ministerului Justiţiei de majorare de la 2 ani la 3 ani a duratei cursurilor la Institutul Naţional al Magistraturii, considerând că actuala durată este suficientă pentru formarea viitorilor judecători şi procurori.

"Majorarea acestei durate la 3 ani, astfel cum propun proiectele, este de natură a produce disfuncţionalităţi semnificative în funcţionarea instanţelor şi parchetelor din perspectiva resursei umane, cu atât mai mult cu cât nu a fost posibilă organizarea unor concursuri de recrutare în anul 2020. Corelativ, Consiliul a formulat şi observaţia că îmbunătăţirea procesului de formare iniţială a judecătorilor şi procurorilor ar putea fi asigurată prin creşterea duratei stagiului, de la 1 an la 1 an şi 6 luni, în perioada stagiului formarea având un aspect predominant practic", a spus Marian Budă, preşedintele CSM, într-un interviu acordat pentru ştiripesurse.ro.

Consiliul a mai propus ca judecătorii stagiari să fie implicaţi în soluţionarea tuturor litigiilor de competenţa judecătoriilor, prin participarea acestora, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi, oferindu-le astfel ocazia de a se forma sub coordonarea unor judecători cu experienţă.

O altă observaţie care va isca discuţii aprinse printre magistraţi, propusă de CSM, este ca să fie menţinută abaterea disciplinară care în prezent vizează vizează nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale sau a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Membrii CSM consideră că efectul eliminării acestei abateri prin proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei ar fi că, în practică, un judecător ar putea aplica o decizie a CCR, iar un altul nu, în dosare similare, generând soluţii diferite şi, în mod evident, o practică neunitară.

"De aceea, CSM a propus reintroducerea abaterii, inclusiv prin includerea nerespectării hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, din raţiuni similare", a spus Marian Budă.

Preşedintele CSM nu a specificat însă ce se întâmplă în cazul în care deciziile CCR încalcă deciziile CJUE, mai precis pe care dintre acestea trebuie să le respecte judecătorii şi procurorii din ţara noastră, pentru a nu fi traşi la răspundere disciplinară.