CUI I-E FRICĂ DE BIG BROTHER? Scandalul interceptărilor continuă

Amintirile neplăcute de pe vremea când serviciul - cunoscut în popor sub denumirea de "Ochiul şi timpanul" - fostei Securităţi asculta şi fila milioane de cetăţeni şi-au lăsat amprenta asupra unora dintre politicieni, care se tem zilnic de ascultarea telefoanelor şi de interceptarea ambientală pe care serviciile secrete sau alte instituţii ale statului le-ar exercita asupra lor.

Victor Ponta, liderul formaţiunii politice Pro România a declarat recent că socrul său, Ilie Sârbu, a avut mandat de interceptare totală în perioada august-octombrie 2014.

Victor Ponta a spus într-o emisiune tv: "Socrul meu (...) a avut mandat de interceptare totală, telefoane, ambiental, tot-tot-tot, aşa, ca la terorişti. (...) A avut acest mandat în campania electorală, septembrie, octombrie, cât a fost campania electorală. Evident că i-au dat clasare acum că... în 2018. Am hârtia de la DNA. Scrie aşa: conform legii, vă aducem la cunoştinţă că s-a procedat la interceptarea comunicaţiilor, a oricărui tip de comunicare purtată de la posturi audio, video, prin fotografiere, măsuri de supraveghere fiind autorizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi în perioada, şi ne dă perioada, august, septembrie, octombrie 2014".

El a adăugat că Ilie Sârbu a primit acea hârtie de la Direcţia Naţională Anticorupţie.

• Opt servicii, pentru neliniştea politicienilor

Dezbaterea încinsă privind interceptările a fost declanşată de fostul ofiţer al Serviciului Român de Informaţii, Daniel Dragomir, care a susţinut în faţa unei comisii parlamentare că există mai multe instituţii care se ocupă de ascultarea şi de interceptarea cetăţenilor.

Fostul angajat al SRI a spus în faţa comisiei parlamentare: "Toate serviciile de informaţii sunt şase. DNA are o structură proprie şi se mai adaugă o structură specializată în cadrul IGPR, care face astfel de activităţi şi pentru DIICOT şi pentru parchet. Cele şase servicii sunt SPP, SRI, SIE, serviciul de informaţii al Armatei, serviciul de informaţii al Ministerului de Interne şi o structură specializată în cadrul Minis­terului Justiţiei, despre care văd că nimeni nu prea spune multe. Deci, sunt şase structuri specializate. Toate aces­te structuri solicită şi - îmi asum lucrul acesta - obţin şi lucrează cu mandate de siguranţă naţională".

Ulterior, Dragomir a prezentat şi o corespondenţă între Horaţiu Baias - şeful Serviciului Tehnic al DNA - şi Viorel Alexandru, consilier şef serviciu în cadrul aceleiaşi instituţii, în care primul susţine că aparatura de interceptare şi ascultare achiziţionată şi folosită nu este omologată conform standardelor europene în materie.

Afirmaţiile fostului angajat al serviciului de informaţii au fost preluate de Claudiu Manda, preşedintele Comisiei de Control SRI, care a declarat că numărul de mandate de interceptare pe siguranţă naţională în perioada 2005-2016 este de peste 300.000. El a afirmat că, dacă la un mandat se face o medie de 20 de persoane, numărul celor interceptaţi trece de 6 milioane de cetăţeni.

• SRI şi DNA spun că adevărul este altul

SRI a declasificat protocoalele încheiate cu mai multe instituţii ale statului, printre care Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sus­ţinând însă că aplicarea acestor înţelegeri s-a rezumat strict la activitatea de culegere a unor informaţii în cazul comiterii unor infracţiuni care prezentau un grad ridicat privind siguranţa şi securitatea naţională.

Mai mult, şeful Direcţiei Analiză din cadrul SRI, Adrian Părăluţă, a declarat, săptămâna trecută, privitor la interceptarea a peste 6 milioane de cetăţeni, că SRI nu are nici resurse şi nici nevoia operativă pentru a desfăşura o astfel de acţiune.

Adrian Părăluţă a spus: "În realitate, între anul 2004 şi anul 2016, SRI a solicitat şi obţinut un pic peste 9.000 de mandate de securitate naţională, care au vizat interceptarea comunicaţiilor unui număr de aproximativ 16.000 de cetăţeni. Unele dintre mandate pot fi, conform legislaţiei în vigoare, prelungite sau extinse".

Domnia sa a mai arătat: "SRI nu interceptează niciun fel de comunicaţii, inclusiv comunicaţii transmise prin platformele de mesagerie din social media, fără mandat de securitate naţională".

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că în dosarele penale nu au fost interceptate foarte multe persoane, deoarece instituţia nu mai dispune de tehnica necesară. Această concluzie reiese şi din planul de management întocmit de procurorul Florentina Mirică, care a fost depus la Minis­terul Justiţiei la prima etapă a organizării concursului pentru ocuparea funcţiei vacante de şef al DNA.

În planul de management întocmit de Florentina Mirică se arată: "Una dintre cele mai grave probleme ale DNA, rămase fără reglementare administrativă, priveşte efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016, întrucât a scăzut cu circa 90% capacitatea de a se pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, emise de judecătorii de drepturi şi libertăţi. În concret, dintre cele 5 unităţi de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică - DIPI, SRI, DGA, DOS, Serviciul tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - activităţile de ascultare/ redare au rămas în sarcina procurorului de caz, cu sprijinul parţial al Serviciului tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (care nu are capacitatea de a răspunde tuturor solicitărilor procurorilor)".

Procurorul DNA susţine că în ceea ce priveşte filajul, DNA nu a mai des­făşurat astfel de activităţi, deşi a obţinut mandate în acest sens, deoarece nu deţine logistica necesară punerii în aplicare.

În planul său de management se menţionează: "Prin urmare, activităţile de înregistrare ambientală în teren, fotografiere de la distanţă, documentare informativă prealabilă efectuării percheziţiilor/ reţinerilor, asigurarea protecţiei investigatorilor au rămas fără suport logistic. Acest lucru a dus la inaplicabilitatea instrumentelor de anchetă proactive ale DNA şi la întârzierea cercetării penale în foarte multe dintre cazuri".

În privinţa aparaturii neomologate despre care vorbea fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir, procurorul Florentina Mirică susţine că trebuie achiziţionate echipamente tehnice şi softuri care să faciliteze analizarea calitativă superioară a informaţiilor obţinute.

Astfel, principalele instituţii, acuzate de politicienii din arcul guvernamental PSD-ALDE că ar fi abuzat de folosirea tehnicii de interceptare, arată că numărul persoanelor ascultate a fost foarte mic şi că, în cazul DNA, nu au existat nici resursele tehnice, nici cele umane pentru a pune în aplicare toate mandatele de interceptare.

În aceste condiţii, cui foloseşte acest scandal care durează de aproape zece luni? Probabil politicienilor cu dosare penale, în care o parte dintre probe a fost strânsă în urma interceptărilor telefonice şi ambientale, deoarece liderii respectivi ştiu că informaţiile strânse sunt compromiţătoare pentru ei şi se pot lăsa cu condamnări la mulţi ani de închisoare.