Cum copiază Florin Cîţu politicile guvernelor controlate de Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov

Actualizare - După Transgaz, statul vrea dividende de 90% din profit şi de la Transelectrica

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a transmis către Transelectrica (TEL), printr-un memorandum, că reprezentanţii statului în Adunările Generale ale Acţionarilor/Consiliile de Administraţie ale societăţilor controlate de stat, sunt mandataţi să ia măsurile ce se impun pentru repartizarea a cel puţin 90% din profitul net al anului trecut sub formă de dividende, se arată într-un raport al transportatorului de energie electrică remis, astăzi, Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

La finele săptămânii trecute, Transgaz a anunţat că a primit din partea SGG o solicitare similară.

---

Veşti bune, avem cea mai mare creştere economică, estimările sunt WOW pentru România. Pe scurt, economia duduie. Aşa prezintă premierul Florin Cîţu, săptămână de săptămână, cifrele legate de economia românească. Cu toate acestea, într-o secretomanie absolută, Guvernul a adoptat, recent, un memorandum prin care obligă societăţile de stat valoroase să renunţe la aproape tot profitul lor (minimum 90%), în dauna investiţiilor, pentru a-l transforma în dividende, adică în bani care acoperă găurile bugetare, potrivit HotNews.

Aceste politici de jumulire a companiilor de stat au fost iniţiate de guvernele PSD controlate de Liviu Dragnea. Culmea este că PNL a criticat Guvernul Dăncilă pentru astfel de politici, printr-o moţiune simplă.

"Taxele impuse prin O.U.G. 114/2018 au îngreunat şi mai mult situaţia sectorului energetic. Toate acestea vin în completarea politicii de stoarcere a conturilor marilor companii din domeniu, prin solicitarea de dividende egale cu întreg profitul societăţilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ, pentru a acoperi "găurile" din bugetul statului. Din ce să mai facă aceste companii investiţii? ", scria într-o moţiune a PNL din aprilie 2019, depusă împotriva ministrului energiei de atunci Anton Anton.

Acum, guvernul liberal Cîţu adoptă exact această politică dur criticată de PNL în urmă cu doi ani. Mai mult decât guvernele PSD, Guvernul Cîţu face acest lucru printr-un memorandum confidenţial. Cele trei guverne PSD controlate de Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov goleau conturile companiilor de stat prin memorandumuri publice, nu confidenţiale.

În 2020 a fost pentru prima oară după trei ani de guvernare PSD când companiile de stat nu au mai fost obligate în bloc să renunţe la minimum 90% din profituri. Deciziile au fost luate punctual, fiind analizat caz cu caz.

Companiile de stat rămân fără bani de investiţii

Astfel de lucruri nu pot fi ţinute prea mult secret. Transgaz a anunţat investitorii, vineri, în mod neaşteptat, dar fără a oferi prea multe detalii, că Secretariatul General al Guvernului în calitate de acţionar majoritar a transmis un memorandum privind distribuirea a minimum 90% sub formă de dividende.

De aici se poate deduce că Transgaz va fi obligată să renunţe la minimum 90% din cele 230 milioane de lei cât a fost profitul pe 2020, în condiţiile în care a programat investiţii de peste 800 de milioane de lei anul acestea. Unele dintre investiţii sunt chiar strategice, precum conducta de 303 km care va transporta gazele din Marea Neagră până la Podişor, investiţie estimată la circa 1,6 miliarde, care se va lega de altă conductă importantă, BRUA, finalizată în 2020.

Anul trecut, Guvernul nu a forţat Transgaz să renunţe la aproape tot profitul, ci i-a cerut repartizarea a doar 255 milioane de lei din 446 milioane de lei. Era pentru prima oară după trei ani de guvernare PSD când Transgaz a rămas cu bani în conturi din profituri.

Hidroelectrica este o altă companie afectată. Aceasta a fost deja obligată, chiar înainte să apară memorandumul, să transforme tot profitul în dividende. Din profitul net de 1,30 miliarde de lei obţinut în 2020, Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea au decis să repartizeze sub formă de dividende 1,28 miliarde de lei. Alte 17,8 milioane de lei reprezintă participarea salariaţilor la profit. Cu alte cuvinte, tot profitul a fost luat şi nu a mai rămas nimic pentru investiţii. Mai mult, acţionarii au luat şi 1 miliard de lei din rezerve. Şi Hidroelectrica are programate investiţii majore.

Companiile de stat româneşti nu sunt lăsate să se dezvolte

Companiile româneşti de stat nu au reuşit în 30 de ani, să se dezvolte şi să se extindă dincolo de graniţe, spre deosebire de cele de stat din alte ţări. Un exemplu este CEZ din Cehia a cărei politică a vizat de-a lungul timpului şi cucerirea de pieţe externe, cum a fost cea a României. În schimb, companiile româneşti au fost devalizate mult timp, unele ajungând să stea pe profituri foarte mici sau chiar în insolvenţă, cum a fost cazul Hidroelectrica.

După 2012, politica României s-a schimbat, aceste companii fiind lăsate să facă profituri mari, tot mai mari, mai ales cele energetice, însă doar cu scopul de a avea cu ce să alimenteze găurile din buget.

Aproape niciun Guvern nu a încurajat concret investiţiile. O soluţie ar fi introducerea ca prim criteriu de performanţă în managementul companiilor a îndeplinirii programului de investiţii. În cele mai multe cazuri, aceste programe de investiţii nu sunt realizate, dar nici nu este sancţionat managementul din acest motiv. Mai degrabă ar avea avea de suferit managementul din cauza nerealizării unor profituri mari. În energie sunt uşor de obţinut aceste profituri, mai ales că preţurile sunt nejustificat de mari în condiţiile în care nu se fac investiţii.

Însă va veni momentul în care lipsa investiţiilor va afecta serios România pe piaţa energetică. Deja, de câţiva ani, România s-a transformat din exportator în importator net de energie. Lucrurile se vor agrava şi mai mult în următorii a

Intenţia Guvernului de a încuraja investiţiile se limitează la simple vorbe şi lozinci de partid.

Spre deosebire de companiile de stat din alte ţări europene, cele din România nu au reuşit să depăşească graniţele mai departe de Republica Moldova. Şi nici acolo într-un mod spectaculos. Transgaz a finalizat o conductă de gaze până la Chişinău, însă este mai mult o investiţie strategică decât una aducătoare de venituri.

De ce sunt emise aceste memorandumuri? Legislaţia actuală, mai exact OUG 64/2001, reglementează repartizarea unei cote de "minimum 50% varsaminte la bugetul de stat sau local, in cazul regiilor autonome, ori dividende, in cazul societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor cu capital integral sau majoritar de stat".

În lipsa acestor memorandumuri, repartizarea profiturilor ar fi analizată şi decisă de la caz la caz. În 2016, Guvernul Cioloş a hotărât, tot prin memorandum, ca această cotă minimă să crească la 75%. Următoarele trei guverne (Grindeanu, Tudose şi Dăncilă) au ridicat această cotă la 90%. Acum, Guvernul Cîţu copiază exact modelul celor trei guvernări PSD. Doar din conturile companiilor energetice speră să scoată 2,5 miliarde lei în acest an.