Cum ne protejăm banii de efectele războiului

Invazia Rusiei în Ucraina trimite unde de şoc în mai toate activele financiare - acţiunile, mărfurile sau monedele fiind supuse unor noi valuri de volatilitate, pe măsură ce conflictul din estul Europei escaladează. Este o situaţie ce apare într-un climat puternic inflaţionist, în faţa căruia băncile centrale se pregătesc să crească dobânzile de politică monetară, cu impact asupra dinamicii economiilor.

Conflictul din Ucraina este în plină derulare, astfel încât rezultatul şi urmările sunt, practic, imposibil de prognozat cu exactitate, dar din desfăşurarea evenimentelor de până acum se conturează cel puţin o concluzie.

Sancţiunile economice impuse Moscovei se vor vedea probabil în scurt timp în preţurile energiei, ceea ce va alimenta şi mai puternic inflaţia care se află deja la maxime multianuale.

Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare a banilor va continua să se erodeze, ceea ce naşte întrebarea - cum ne protejăm de inflaţie în actualul context, marcat de conflictul din Ucraina?

Ziarul BURSA a vorbit cu analişti, brokeri şi investitori despre opţiunile de plasare a banilor în acest moment, iar răspunsurile variază de la diversificare pe active sau monede, până la sugestia de a sta deoparte pe termen scurt, până când se mai clarifică lucrurile în privinţa conflictului din Estul Europei, dar cu banii pregătiţi pentru a profita de opor­tunităţile ce probabil se vor ivi.

Adrian Mitroi, analist CFA şi profesor de finanţe comportamentale, este de părere că, în această perioadă, este adecvată o realocare a portofoliului investiţional, pe sectoare bine-balansate, diversificate şi cât mai puternic corelate negativ. Şi Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, este adeptul diversificării, dar consideră că, având în vedere evenimentele din ultima perioadă, sectoarele care vor beneficia în mod special de atenţia factorilor de decizie vor fi cel de apărare şi cel energetic.

Tot despre diversificare vorbeşte şi Bogdan Maioreanu, analist de piaţă la eToro, care spune că investitorii cu un apetit mai mic la risc pot apela la metoda DCA - dollar cost averaging - "media costului în dolari", atât pentru a gestiona volatilitatea, cât şi pentru a profita de o eventuală redresare a pieţelor.

În schimb, Ben Madadi, investitor individual, este mai selectiv, şi vede producătorii de materii prime care nu au datorii mari, precum şi companiile solide, evaluate rezonabil sau ieftin ce au o poziţie de piaţă care le permite ajustarea preţurilor la presiunile inflaţioniste, drept atractive în această perioadă.

Pentru Dragoş Mesaroş, ce conduce activitatea de tranzacţionare de la Goldring, investiţiile în titluri de stat reprezintă o opţiune bună de luat în calcul pentru investitori, în momentul actual. Chiar dacă, astfel, în termeni reali puterea de cumpărare a banilor se erodează, cel puţin investitorii sunt feriţi de volatilitatea ridicată din pieţe, spune brokerul, care este de părere că, pe termen lung, acţiunile rămân cea mai bună investiţie.

Alin Brendea, directorul de operaţiuni al Prime Transaction, consideră că pentru persoanele care doresc să îşi plaseze capitalul pe termen scurt, instrumentele cu lichiditate ridicată pot reprezenta o soluţie de moment, în timp ce pentru cei care au un orizont ceva mai îndelungat, investiţiile cu niveluri de risc mai scăzute pot să fie potrivite în actualul context din pieţe.

Investitorul Marius Alexe preferă să-şi protejeze investiţiile în acţiuni prin operaţiuni de hedging şi stă pe cash, până când lucrurile se vor mai clarifica. "Chiar dacă inflaţia o să îmi mănânce din bani, sunt convins că vor apărea destule oportunităţi care vor compensa", spune Marius Alexe.

În esenţă, nu există soluţii prestabilite, iar fiecare caută să-şi adapteze portofoliul în funcţie de vârstă, cunoştinţe, experienţă şi înclinaţia faţă de risc.

• DAN SUCIU, PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL BNR: "Suntem pregătiţi ca, împreună cu sectorul bancar, să compensăm şi să completăm bancomatele"

Sistemul financiar românesc este stabil, iar Banca Naţională a României (BNR) mizează pe stabilitate şi are toate instrumentele să ţină lucrurile sub control, a declarat, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o intervenţie la postul de televiziune Digi24. Oficialul BNR a declarat: "Nu cred că trebuie să facem comparaţie (cu ce se întâmplă în sistemul financiar rusesc - n.r.), nici măcar ca să avem un contrapunct în discuţie".

Sunt situaţii cu totul diferite, suntem într-o altă zonă, evident altă situaţie, alte constrângeri şi alte elemente de stabilitate, indiscutabil altele decât ceea ce se întâmplă în Ucraina sau în Rusia. Evident însă că situaţia de război creează volatilitate şi o turbulenţă şi pe piaţa românească. Se simte acest lucru şi pe piaţa valutară, există un risc în ceea ce priveşte evoluţiile acestea, dar Banca Naţională mizează pe o stabilitate a cursului, este preocupată de stabilitatea acestuia dacă ne referim la curs. Vedem că în zilele acestea această stabilitate s-a menţinut, se va menţine sigur şi în perioada următoare, cu anumite evoluţii pentru că nu suntem într-o piaţă închisă, ci într-una în care evoluţiile... Dacă nu se simt într-o asemenea situaţie, când să se simtă... Dar nu mizăm pe volatilitate ridicată pentru că încercăm să nu avem aceste excese în piaţă. Pe de altă parte, în privinţa necesarului de cash, se simte un necesar mai mare mai ales în zona de Nord, pentru că se presupune că prezenţa refugiaţilor creşte acest necesar de cash şi suntem pregătiţi să furnizăm acest necesar în cazul în care se confirmă că este nevoie de el. (...) Suntem pregătiţi să compensăm şi să completăm bancomatele împreună cu sectorul bancar, în cazul în care va fi nevoie. Deocamdată nu avem o presiune semnificativă din punctul acesta de vedere".

Suciu a precizat că BNR a realizat în ultimele zile o analiză în ceea ce priveşte expunerea băncilor din România pe Rusia, iar concluzia a fost că "relaţiile sunt extrem de puţine şi expunerile sunt cu adevărat nesemnificative din perspectiva stabilităţii sistemului financiar-bancar românesc".

"Atât în ceea ce priveşte relaţia cu sistemul bancar din Rusia, cât şi cu cel din Ucraina. Expunerile sunt foarte mici, aşa că nu întrevedem din punctul acesta de vedere niciun risc", a punctat Dan Suciu.

În ceea ce priveşte riscul ca situaţia geopolitică să ducă la o creştere a inflaţiei, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat: "Este greu de spus deocamdată, mai degrabă afectează creşterea economică şi afectează economiile europene - asta nu ar aduce presiuni inflaţioniste suplimentare. Dar depinde foarte mult ce se întâmplă, pe de altă parte, cu preţurile la energie. Pentru că inflaţia în România a venit aproape exclusiv din preţurile la energie, carburanţi şi energie termică. Din punctul acesta de vedere există riscuri. Ce putem spune este că, într-adevăr, poate mai mult ca niciodată, zona de incertitudine şi de imprevizibilitate este atât de mare încât este foarte greu de făcut o prognoză în acest moment. Evident că sunt multe necunoscute în joc".

Suciu a concluzionat spunând că "sistemul financiar românesc este stabil şi că nu există conexiuni care să îl perturbe".

"Volatilitatea există în piaţă, evident că se manifestă, dar mizăm pe stabilitate şi avem toate instrumentele să ţinem lucrurile sub control", a afirmat Dan Suciu. (M.G.)

• BOGDAN MAIOREANU, ANALIST ETORO: "Conflictul poate oferi oportunităţi de investiţii interesante"

Conflictul militar din Ucraina este în afara graniţelor României, iar economia românească funcţionează în mod normal, apreciază Bogdan Maioreanu, analist eToro.

Întrebat cum ne protejăm economiile în contextul conflictului de la frontiera noastră şi ce ar trebui să facă o persoană care are, să zicem, 50.000 de euro, pentru a-i proteja, domnul Maioreanu ne-a spus: "Depinde foarte mult de ceea ce reprezintă cei 50.000 de euro pentru persoana respectivă. Dacă este vorba de un fond de urgenţă pentru a acoperi cheltuieli neprevăzute sau pierderi de venituri, poate cel mai bine ar fi ca banii să fie păstraţi în bancă sau în titluri de stat care sunt foarte lichide. Banii din bancă sunt garantaţi de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.

În cazul economiilor care nu sunt necesare pentru traiul zilnic, ce depăşesc fondurile de urgenţă necesare, poate că în acest caz persoana respectivă ar trebui să înceapă să ia măsuri pentru a-şi ridica nivelul de educaţie financiară şi să înceapă să analizeze oportunităţile de investiţii. Conflictul, care creează instabilitate şi corecţii în pieţe, poate oferi oportunităţi de investiţii interesante. Investitorii cu un apetit mai mic pentru risc ar putea, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea de a-şi plasa banii pe piaţă prin metoda DCA - dollar cost averaging - «media costului în dolari», atât pentru a gestiona volatilitatea, cât şi pentru a profita de o eventuală redresare a pieţelor.

Dacă o persoană caută investiţii pe termen lung, o modalitate de a investi este alocarea pasivă a fondurilor folosind o platformă online, cum este eToro, investind în ETF-uri (Exchange traded funds) - coşuri de acţiuni care imită un indice, portofolii inteligente care pot acoperi teme investiţionale, de la tehnologie la regiuni şi industrii până la a copia alţi investitori care se potrivesc cu apetitul său pentru risc. În orice caz, investiţiile ar trebui să fie diversificate şi nu concentrate într-un singur activ sau într-o singură industrie".

Analistul subliniază că este important să înţelem că orice investiţie comportă un risc şi că există posibilitatea de a pierde banii investiţi. Cu toate acestea, pieţele au dat dovadă de rezilienţă la tensiunile şi conflictele geopolitice. Statisticile arată că, după ce un conflict a creat o scădere pe pieţe, unele active s-au corectat până la niveluri care oferă oportunităţi interesante de investiţii. Apoi, într-o perioadă de timp, pieţele au recuperat pierderile şi au crescut şi mai mult. (E.O.)

• BEN MADADI, INVESTITOR INDIVIDUAL: "Îmi plac producătorii de materii prime care nu au datorii mari"

Producătorii de materii prime care nu au datorii mari şi companiile solide, evaluate rezonabil sau ieftin ce au o poziţie de piaţă care să le permită ajustarea preţurilor la presiunile inflaţioniste, sunt preferatele lui Ben Madadi, investitor individual, în actualul context din pieţe.

Investitorul ne-a transmis: "Conflictul din Ucraina, deşi traumatizant din punct de vedere uman, va avea efecte limitate asupra economiei mondiale. Ce poate să afecteze economia lumii mai serios este o foarte reală, şi aparent inevitabilă, prăbuşire a economiei Rusiei. Aici oricare investitor ar trebui să-şi evalueze foarte serios expunerea pe Rusia. În ultimele zile Rusia a trecut de la o economie destul de stabilă la una extrem de fragilă şi riscantă".

În contextul inflaţiei, investitorul spune că, aşa cum a mai scris si în trecut, îi plac două categorii de investiţii în acţiuni:

1) producătorii de materii prime care nu au datorii mari;

2) companiile solide, evaluate rezonabil sau ieftin, cu o poziţie de piaţă impunătoare care să le permită să-şi ajusteze preţurile cu uşurinţă la presiunile inflaţioniste.

În opinia sa, investiţiile în bănci pot fi de asemenea bune în condiţii de inflaţie, dar acestea pot avea volatilitate mare şi riscuri, din cauza incertitudinilor legate de Rusia.

"Mulţi cred în investiţii imobiliare pe timp de inflaţie. Proprietăţile îşi pot păstra valoarea reală doar dacă preţul plătit pentru ele este unul bun, din punct de vedere al cumpărătorului. Un imobil cumpărat pe care dacă îl închiriezi nu încasezi mai mult de 4-5% brut, nu mi se pare o investiţie prea bună. Imobilele se degradează şi necesită cheltuieli în timp. Când investeşti în proprietăţi trebuie să ai în vedere toate aspectele financiare: potenţiale încasări din chirie dar şi cheltuielile. Randamentul net ar trebui să fie cel puţin egal cu inflaţia. Când inflaţia este peste 5% iar randamentul net al unui imobil este mult sub 5%, imobilul respectiv în realitate este supraevaluat şi nu merită cumpărat cu scopul unei investiţii sigure", mai spune Ben Madadi. (A.I.)

• MARIUS ALEXE, INVESTITOR INDIVIDUAL: "Fac hedging pe acţiuni să mă protejez de scăderi şi stau pe cash până când se vor calma apele"

Marius Alexe, investitor individual ce are, printre altele, deţineri importante în companii din Piaţa AeRO, spune că în actualul context caută să îşi protejeze expunerea pe acţiuni prin operaţiuni de hedging şi stă pe cash, în aşteptarea oportunităţilor care vor apărea.

Investitorul ne-a transmis: "Inflaţia este doar una dintre probleme. Mai avem şi războiul din Ucraina, criza materiilor prime, criza transporturilor maritime, probleme imobiliare în China, criza energetică şi poate o nouă tuplină de Covid în toamnă. Este o perioadă cu multe incertitudini, nu ştim cât vor ţine aceste probleme şi de accea, acum mai mult se pariază decât se investeşte pentru că valoarea investiţilor este denaturată de aceste probleme si lucrurile se pot schimba brusc".

În opinia sa, dobânzile negative au obligat investitorii să cumpere felurite active, astfel încât s-au creat tot felul de bule globale - pe imobiliare, crypto, sau acţiuni. "O inflaţie mare sărăceşte populaţia care poate să înceapă să vândă din investiţii pentru a face rost de cash. Dacă se sparge una din bule, se vor sparge şi celelalte", spune Marius Alexe.

Investitorul a adăugat: "Exceptând aurul care este şi o monedă, nu aş investi în materii prime pentru că inflaţia mare afectează puterea de cumpărare a populaţiei, care va cumpăra mai puţin iar cererea industrială de materii prime ar putea să scadă".

Obligaţiunile nu acoperă nici măcar inflaţia, iar în caz de criză vor fi greu de vândut şi sunt riscante pentru că unele companii pot intra în insolvenţă, mai spune Marius Alexe, care a conchis: "Personal, fac hedging pe acţiuni pentru a mă proteja de scăderi şi stau pe cash până când se vor calma apele. Chiar dacă inflaţia o să îmi mănânce din bani, sunt convins că vor apărea destule oportunităţi care vor compensa".

Hedging-ul este denumirea generică a unui tip de strategii destinate acoperirii riscurilor. Concret, Marius Alexe deschide poziţii short (în care se mizează pe scădere) pe indici, astfel încât în momentele de declin ale pieţelor de acţiuni, pierderea este compensată prin câştigul obţinut din expunerea pe indice. (A.I.)

• ANALIŞTI AMERICANI: Imobiliarele, o investiţie sigură în timp de război

Pe fondul inflaţiei ridicate, al unei pieţe de valori volatile şi al conflictului armat dintre Rusia şi Ucraina, zona imobiliară poate fi sigură pentru investiţii, acţionând ca un înlocuitor al obligaţiunilor, sunt de părere unii analişti americani.

Josh Doyle, broker la Compass Real Estate din New York, spune citat de mansionglobal.com: "Pieţele financiare au avut o evoluţie «sălbatică» până acum în 2022, cu fluctuaţii dramatice atât ale valorilor acţiunilor, cât şi ale criptomonedelor. Spectrul inflaţiei aruncă o pată asupra economiei SUA, iar acum invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la tensiuni geopolitice acute, dar şi la prăbuşiri pe termen scurt ale burselor".

În opinia sa, în vreme ce investitorii s-au bazat întotdeauna pe proprietăţile rezidenţiale într-un portofoliu bine echilibrat, acest moment volatil poate crea un stimulent special pentru plasamente în proprietăţi imobiliare.

Josh Doyle mai spune că zona imobiliară este un subiect major avut în vedere de cumpărătorii cu averi importante, în condiţiile în care inflaţia este foarte mare.

La rândul său, Marci Rossell, economist-şef al Luxury Portfolio International, aduce în atenţie faptul că investitorii care se orientează tot mai mult către proprietăţi imobiliare în vremuri tumultoase nu reprezintă un fenomen nou.

"Sectorul imobiliar acţionează ca un substitut pentru obligaţiuni, de foarte mult timp", spune Marci Rossell, precizând: "Lumea nu este acum un loc chiar atât de sigur pe cât am crezut că e. Aşa că, atunci când oamenii percep că lumea devine din ce în ce mai riscantă, economisesc mai mult, nu mai puţin, iar imobiliarele continuă să fie segmentul ales pentru păstrarea banilor şi crearea de valoare adăugată".

Joseph Zidle, strateg-şef pentru investiţii la Blackstone, afirmă, citat de CNBC, că SUA sunt în mare parte izolate de consecinţele războiului Rusia-Ucraina, subliniind: "Statele Unite sunt o insulă de creştere, una dintre singurele economii majore din lume care a beneficiat de stimulente de 6 trilioane de dolari în timp de pandemie, iar din aceşti bani, sume importante se regăsesc în bilanţurile gospodăriilor şi companiilor".

În opinia sa, acesta este unul dintre motivele principale pentru care zona imobiliară americană va creşte pe termen lung. (V.R.)

• ALIN BRENDEA, DIRECTORUL DE OPERAŢIUNI AL PRIME TRANSACTION: "Pentru capitalurile cu orizont redus de timp, menţinerea într-o zonă de lichiditate poate fi soluţia de moment"

Pentru persoanele care doresc să îşi plaseze capitalul pe termen scurt, plasamentele în instrumente cu lichiditate ridicată pot reprezenta o soluţie de moment, în timp ce pentru cei care au un orizont ceva mai îndelungat, investiţiile cu niveluri de risc mai scăzute pot să fie potrivite în actualul context din pieţe, spune Alin Brendea, directorul de operaţiuni al Prime Transaction. De asemenea, brokerul atrage atenţia că, din punct de vedere statistic, deciziile luate în condiţii de stres pe pieţe tind să fie mai puţin inspirate.

Directorul societăţii de brokeraj ne-a transmis: "Evident procesul inflaţionist va fi stimulat de un conflict armat care pare să prindă consistenţă. Creşterea preţurilor pentru anumite mărfuri se va accentua, în timp ce băncile centrale vor fi mai reticente «să atace» inflaţia prin creşterea agresivă a ratelor dobânzilor de referinţă. Ca atare, cei care deţin rezerve monetare vor avea de parcurs o perioadă inflaţionistă ce pare că se va prelungi".

Conform brokerului, într-o astfel de situaţie, soluţia clasică pentru protecţia capitalurilor este reprezentată de investiţiile în active care pot beneficia de pe urma unui mediu inflaţionist.

"Aici mă refer la «clasicul» aur, la anumite sectoare bursiere sau segmente ale pieţei imobiliare. Pe bursă sectoare cum sunt cel bancar, cel de utilităţi sau cele care vând bunuri şi servicii indispensabile (energetic sau medical, de exemplu) sunt sectoare care pot transmite şocul inflaţionist, prin preţurile de vânzare sau structura de afaceri, sau pot beneficia de pe urma lui", spune Alin Brendea.

În realitate, un conflict armat la graniţa României impune, cel puţin pe termen scurt, prudenţă când vorbim despre investiţii, atrage atenţia brokerul. "În astfel de momente un investitor ar trebui să evite să se depărteze semnificativ de zona lui de confort investiţional. Acum, mai mult decât oricând, ar trebui să treacă în revistă profilul său de risc, obiectivele investiţionale şi mai ales perioada de timp pe care o are la dispoziţie pentru investiţiile bursiere", punctează Alin Brendea.

Directorul de la Prime Transaction a adăugat: "Statistic, deciziile luate în condiţii de stres pe pieţe tind să fie mai puţin inspirate. Comportamentul panicard pe pieţe produce invariabil pierderi. De aceea este important ca fiecare investitor să dezvolte o atitudine proactivă în astfel de momente. Şi să îşi recalibreze portofoliul conform profilului său de risc şi nevoilor sale financiare".

În acelaşi timp, astfel de perioade pot aduce şi oportunităţi importante, spune Alin Brendea. "Cei care deţin capital pot găsi în astfel de momente unele dintre cele mai bune perioade de a intra pe piaţa bursieră. Însă e nevoie de experienţă investiţională şi mai ales de capital cu apetit de risc ridicat si cu o disponibilitate de imobilizare pe termen lung", afirmă brokerul.

Concluzionând, pentru cei care deţin capitaluri cu orizont redus de timp, menţinerea într-o zonă de lichiditate ar putea fi soluţia de moment, iar pentru cei care îşi permit scadenţe mai îndelungate, investiţiile care ţintesc niveluri de risc mai scăzute ar putea fi calea potrivită, este de părere directorul de la Prime Transaction.

"Din păcate, un conflict armat produce daune - mai mici sau mai mari - pentru toate părţile implicate, direct sau indirect, chiar dacă ne referim doar la cele economice. De aceea, în faza acută a unui conflict, de amploarea celui pe care îl traversăm, focusarea investitorilor ar trebui să fie pe diminuarea pagubelor potenţiale şi ulterior pe valorificarea unor oportunităţi care, invariabil, apar în astfel de momente", a conchis Alin Brendea. (A.I.)

• DRAGOŞ MESAROŞ, DIRECTORUL DE TRANZACŢIONARE AL GOLDRING: " Titlurile de stat liniştesc pe termen scurt, acţiunile - cea mai bună opţiune pe termen lung"

Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al societăţii de brokeraj Goldring, este de părere că, în actualul context al pieţei marcat de o volatilitate puternică, chiar dacă aduc pierderi, titlurile de stat reprezintă o opţiune pentru investitori, pe termen scurt.

Brokerul ne-a spus: "Ţinând cont de ceea ce se întâmplă în pieţe în momentul de faţă şi de conflictul din Ucraina, în opinia mea pe termen scurt investitorii ar putea să se îndrepte mai mult către titluri de stat. Chiar dacă în termeni reali vor pierde, pentru că inflaţia este mai mare decât dobânzile, cel puţin vor fi protejaţi de volatilitatea pieţei".

Directorul de la Goldring a adăugat: "Pe lângă situaţia din Ucraina, în martie Rezerva Federală probabil va creşte dobânda de politică monetară, chiar dacă nu va fi cu 0,5% ci doar cu 0,25%, pentru că inflaţia în Statele Unite este foarte mare. La noi, preţurile mari ale energiei vor începe să se vadă în rezultatele companiilor, cele mai afectate urmând să fie cele cu marje reduse de profitabilitate. Este un complex de factori care mă face să cred că nu vom avea un an bun pentru acţiuni".

În opinia sa, ţinând cont doar de informaţiile existente până acum, situaţia din Ucraina poate favoriza anumite companii. "De pildă, odată cu reducerea livrărilor de gaze din Rusia, Petrom şi Romgaz ar avea de câştigat. De asemenea, în cazul unor companii de servicii medicale precum MedLife, nu văd motive pentru care să fie afectate. Sunt doar câteva exemple, iar investitorii trebuie să studieze foarte bine rezultatele şi perspectivele pe care le au companiile în acest context. Numai că, vin ştiri în fiecare zi care aduc scăderi şi creşteri ale pieţei de la o şedinţă la alta - este o volatilitate mare, aşa că în opinia mea titlurile de stat sunt o opţiune care cel puţin aduce linişte investitorilor, până se mai clarifică lucrurile".

În general, brokerul recomandă investiţiile în acţiuni, în funcţie de rezultatele financiare ale companiilor şi de trendul pieţei. "Or, acum nu avem un trend", spune Mesaroş.

Directorul de la Goldring a conchis: "De-a lungul timpului, indiferent de evenimente, acţiunile au fost activele cu cea mai bună performanţă şi rămân, în opinia mea, cea mai bună opţiune, pe termen lung". (A.I.)

• ADRIAN CODIRLAŞU, VICEPREŞEDINTE CFA ROMÂNIA: "Diversificarea este de bază"

Diversificarea plasamentelor este de bază în situaţii de genul celei prin care trecem în prezent, consideră Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România. Acesta ne-a precizat că, având în vedere schimbarea poziţiilor în Uniunea Europeană, sectoarele care vor beneficia în mod special de atenţia factorilor de decizie vor fi cel de apărare şi cel energetic.

Codirlaşu a precizat: "Vedem că toată această situaţie a creat o aversiune extrem de puternică la risc şi o volatilitate foarte ridicată pe pieţele internaţionale. Acum, la fel ca în orice situaţie, diversificarea este de bază şi asta în principal către pieţe dezvoltate, care sunt cele mai reziliente la şocuri, de exemplu Statele Unite şi Uniunea Europeană".

Potrivit acestuia, investitorii trebuie să îşi diversifice plasamentele, iar asta înseamnă investiţii în mai multe ţări, în mai multe tipuri de active şi în mai multe valute.

"Dacă mă uit la cum se repoziţionează Uniunea Europeană, sectoarele cărora UE le va arăta atenţie mare sunt cel energetic şi cel apărare", adaugă Codirlaşu, făcând trimitere la anunţul guvernului de la Berlin privind crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru investiţii în apărare.

Vicepreşedintele CFA România consideră că economia reală a Statelor Unite nu este afectată de situaţia actuală, iar Fed-ul poate să continue neabătută direcţia în care îndreaptă politica monetară pentru a combate inflaţia ridicată.

"Este posibil ca băncile centrale să tempereze aşteptările privind majorările de dobândă, cel puţin în Europa, dată fiind situaţia şi dat fiind faptul că inflaţia de bază în Uniunea Europeană este jos, la 2,3%. Da, este posibil ca BCE să nu ia foarte mulţi paşi de întărire a politicii monetare, dar economia reală a Statelor Unite merge bine şi nu este afectată de situaţia aceasta. Prin urmare, Fed-ul nu văd să schimbe (direcţia în care se îndreaptă) politica monetară. (...) Crescând preţurile energiei, vom avea o reducere a consumului, însă economia este pe creştere şi nu cred că vom intra în situaţia cu scădere economică şi inflaţie", a precizat Adrian Codirlaşu. (G.M.)

• ADRIAN MITROI, PROFESOR DE FINANŢE COMPORTAMENTALE: "În situaţii precum cea din prezent, aş creşte expunerea pe companii puternice"

Preţul nu trebuie să fie singura motivaţie din spatele achiziţiei acţiunilor unei companii, consideră Adrian Mitroi, analist CFA şi profesor de finanţe comportamentale, care recomandă investitorilor, în actualul context de tensiuni geopolitice şi inflaţie ridicată, investirea diversificată în sectoare şi active negativ corelate . "Preţul poate să fie chiar un motiv de neachiziţie - prin prisma evaluărilor. Când o companie este exorbitant de scumpă este clar un indicator de distanţă, nu mai este suficient să cumperi pentru că preţul este jos, ci ai nevoie de ceva ce îţi oferă convingere, iar asta duce spre pariuri de diversificare şi de decorelare", explică Mitroi.

Acesta ne-a precizat: "Există o mantră care spune că acţiunile sunt cele mai defensive în acest context de inflaţie ridicată. Da, aşa a fost întotdeauna şi este firesc, dar cu următoarea observaţie: mult mai diferenţiate decât în trecut. Sunt unele acţiuni cu capacitate evidentă şi altele cu capacitate mai limitată. Nu cred în dezastrul de tipul Long Term Capital Management (criza financiară din SUA din 1998 - n.r.), modelul de criză cu prăbuşirea rublei şi implicaţiile de atunci. Pentru că, după cât de bine şi-a corelat comunitatea occidentală operaţiunile politice şi de comunicare, la fel îşi vor corela şi politicile monetare şi fiscale. Bursele intuiesc asta".

Mitroi spune că nu este "înspăimântat de o scădere masivă, ci de o dramă pe termen lung cu inflaţie şi cu scădere economică, o situaţie stagflaţionistă".

"Văd însă un lucru foarte pozitiv: deşi Ucrainei nu i-a convenit, există câteva excluderi de la sancţiunile puse pe SWIFT, exact cele care vor permite funcţionarea Nord Stream 1 şi relaţiile pe energie, gaz, petrol şi cărbune. (...) Germania are interesul (să menţină acest comerţ în derulare), de aici ezitarea iniţială pe SWIFT, care deşi era văzut ca opţiunea nucleară este limitat într-un fel sau altul. Deci preţurile pe materii prime ar trebui să îşi limiteze avansul. La un baril Brent de 120-150 de dolari, economia europeană şi românească sub nicio formă nu va putea decât să intre în recesiune şi se ştie foarte bine asta", a explicat Mitroi.

Potrivit acestuia, investitorii nu trebuie să dea ordine în acest moment când există riscul unei supra-reacţii emoţionale.

"Acesta este sfatul pe care mi-l dau mie, deşi există tentaţia - ştiam că va veni acest tsunami de (ieri) dimineaţă, era telefonat. Nu m-aş atinge de portofoliul pe termen lung şi pe alocarea pe termen lung. Nu aş face nici pariuri pe materii prime cum ar fi aluminiul sau alte industrii precursoare la revenirea economică. Dar dacă Rusia şi Ucraina vor face pace, investitorii trebuie să fie foarte bine poziţionaţi pentru optimismul post-pace. (...) Nu ştiu dacă aş recomanda achiziţiile, poate doar speculativ pe aceste scăderi drastice. Dacă se vinde în pierdere, peste scăderile bursiere acumulate, se poate ieşi cu o pierdere mare year-to-date. Iar repoziţionarea unde se face? În bonduri denominate în euro? Există nişte costuri de tranzacţionare neverosimile şi nu aş recomanda asumarea nici de risc valutar. În consecinţă, aş creşte expunerea pe companiile reziliente, puternice, care ar putea să fie rezonabile. Nu ştiu care sunt acestea, dar ştiu ce nu am nevoie: nu vreau energie acum şi s-a văzut cum British Petroleum (BP), care avea o cotă de 20% din Rosneft, a vândut şi a recunoscut instantaneu (o pierdere de) 25 miliarde", a arătat Mitroi.

Analistul a arătat că, în prezent, parcurgem un recul substanţial al capitalului investiţional faţă de Rusia. Potrivit acestuia, izolarea economică a Rusiei este una istorică, iar efectele vor face băncile centrale să amâne măsurile de întărire a politicii monetare.

"Probabil că acest capital se va resorbi din pieţele emergente pentru perioada următoare şi atunci chiar dacă companiile româneşti sunt ok - cu raportări destul de bune - acest reflux de capital care pleacă dinspre Rusia se adresează şi pieţelor emergente. Mă aştept în continuare la presiune, dar revenirea odată cu negocierile favorabile de pace vor crea noi mişcări de interes investiţional", arată Adrian Mitroi.

Acesta mai adaugă faptul că preţul nu trebuie să fie singura motivaţie a investitorilor de achiziţie a unei acţiuni.

"Trebuie să fie altceva acolo decât preţul. Din contră, preţul poate să fie un motiv de neachiziţie - prin prisma evaluărilor price-to-sales de exemplu. Când o companie este exorbitant de scumpă este clar un indicator de distanţă, nu mai este suficient să cumperi pentru că preţul este jos. Ai nevoie de ceva ce îţi oferă convingere, iar asta duce spre pariuri de diversificare şi de decorelare. (...) Trebuie să mă diversific sectorial şi pariul meu trebuie să fie relativ neutru. Decorelarea mi se pare cea mai deşteaptă, teoretică şi practică soluţie pentru următoarea perioadă. A trecut vremea growth investing şi lumea se duce către plătitorul de dividende şi către un portofoliu decorelat. (...) Banii din growth unde se vor parca? Dacă vinzi faci ce cu banii? Trebuie să-ţi realoci portofoliul pe sectoare bine-balansate, diversificate, cât mai puternic negativ corelate. De exemplu cripto are un coeficient substanţial de corelare (cu activele de risc - n.r.), peste 0,9", a precizat Adrian Mitroi. (M.G.)