Cum pot ţările europene să prindă din urmă Statele Unite şi China

Definitivarea pieţei unice poate ajuta la eliminarea actualei fragmentări economice, iar uniformizarea reglementărilor ar putea duce la o creştere a investiţiilor, conform unui raport prezentat de World Economic Forum şi McKinsey. În prezent, Europa este capabilă să concureze cu Statele Unite şi China în doar patru din cele 14 tehnologii critice pentru economia globală. Raportul "Europa în era inteligentă: de la idei la acţiune" evidenţiază măsuri concrete care ar putea inversa această tendinţă şi ar putea consolida nivelul de competitivitate al Europei.

Cota Europei pe piaţa mondială a tehnologiilor critice este alarmant de mică. Fără acţiuni rapide, ţările europene riscă să piardă locuri de muncă şi capacitate de inovare. Cu toate acestea, cu măsurile potrivite, potenţialul economic al Europei poate fi rapid deblocat.

Printre măsurile propuse pentru consolidarea poziţiei Europei în domeniile tehnologice emergente se află investiţiile strategice în tehnologiile de vârf, cum ar fi tehnologia cuantică şi tehnologia climatică, domenii în care Europa trebuie să îşi apere şi să îşi întărească lideratul. În zonele în care Europa întâmpină dificultăţi, accentul ar trebui să se pună pe adoptarea rapidă a tehnologiilor existente, mai degrabă decât pe inovarea continuă. În sectorul privat, soluţiile industriale de inteligenţă artificială şi centrele de tehnologie cuantică pot juca un rol esenţial, având capacitatea de a atrage investiţii şi de a stimula inovarea. De asemenea, iniţiativele publice ample, precum dezvoltarea unui sistem digital de autorizare la nivelul Uniunii Europene, ar contribui la reducerea fragmentării pieţei şi la sprijinirea investiţiilor, facilitând o mai bună integrare între statele membre.

Europa a rămas mult timp în urma Statelor Unite şi a Chinei în dezvoltarea tehnologică. Între 2015 şi 2022, companiile europene au investit cu 700 de miliarde de euro mai puţin în tehnologie decât companiile competitoare din SUA.

Acest decalaj creează dependenţe strategice pentru Europa care poate pierde între 2 şi 4 trilioane de euro pe an, o sumă care depăşeşte nevoile anuale totale de finanţare ale UE pentru combaterea schimbărilor climatice, apărare şi asistenţă medicală la un loc.

Pe măsură ce Europa îşi trasează un curs pentru creşterea competitivităţii economice şi tehnologice, se creează şi un consens cu privire la acţiunile necesare pentru schimbare. Propuneri concrete au fost prezentate deja de Mario Draghi (Prim-ministru al Italiei între 2021-2022), Enrico Letta (Prim-ministru al Italiei între 2013-2014), McKinsey Global Institute şi alţi actori. Cu toate acestea, impactul real nu s-a materializat încă.

Raportul McKinsey oferă un cadru strategic de acţiune şi propune iniţiative pentru sectorul privat precum şi zece proiecte majore pentru sectorul public, aliniate cu şase domenii prioritare pentru inovare şi investiţii.