English
Actualizare 17:30
Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile articolul 11 teza întâi raportate la articolul 3 teza a doua, articolul 4, articolul 7 şi articolul 8 din Legea numărul 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
Conform sursei citate, instanţele judecătoreşti în faţa cărora au fost introduse acţiuni în baza Legii numărul 77/2016 vor fi obligate să verifice condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii şi să o aplice. Având în vedere că acele contracte de credit din dosarele analizate de Curtea Constituţională au fost încheiate sub regimul Codului civil din 1864 (vechiul Cod civil), iar Curtea a constatat că acele contracte în curs de derulare menţionate de articolul 11 din Legea numărul 77/2016 se referă şi la contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare, în 2011, a Legii numărul 287/2009 (noul Cod civil), instanţele judecătoreşti vor face aplicarea impreviziunii astfel cum aceasta a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864 şi cu precizările aduse de Curtea Constituţională în considerentele deciziei ce va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, transmite comunicatul.
"În esenţă, impreviziunea intervine când în executarea contractului a intervenit un eveniment excepţional ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de părţi la data încheierii contractului, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiei debitorului. Verificarea acestor condiţii revine, în fiecare caz, instanţei judecătoreşti care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa, ea pronunţând fie adaptarea contractului, fie încetarea sa în forma pe care o decide şi care poate merge până la preluarea de către creditor a imobilului adus garanţie cu stingerea tuturor accesoriilor", se arată în comunicat.
În examinarea constituţionalităţii prevederilor articolul 11 teza întâi raportate la articolul 3 teza a doua, articolul 4, articolul 7 şi articolul 8 din Legea numărul 77/2016, Curtea a avut în vedere necesitatea respectării prevederilor constituţionale ale articolul 1 alin.(5) în componenta sa privind claritatea legii, precum şi cele ale articolul 21 privind accesul liber la justiţie. Accesul părţilor din contractele respective la o instanţă judecătorească este absolut necesar având în vedere că judecătorul trebuie să verifice ca instituţia dării în plată să nu fie un instrument discreţionar pus la dispoziţia doar a unei părţi, potrivit comunicatului.
De asemenea, Curtea mai precizează că declararea ca neconstituţională a sintagmei "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" din Legea numărul 77/2016 a avut în vedere, în esenţă, faptul că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile.
"Soluţia adoptată de Curtea Constituţională este circumscrisă obiectului sesizărilor care privesc contracte de credit încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii numărul 287/2009 privind Codul civil (2011), respectiv în perioada 2007-2009", menţionează sursa citată.
Comunicatul mai transmite că, de aceea, instanţa de contencios constituţional a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolul 11 teza întâi raportate la dispoziţiile articolul 3 teza întâi, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza a doua din Legea numărul 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Articolul 3 teza întâi se referă la prevederile Legii numărul 287/2009 privind Codul civil care nu putea fi aplicabilă, de la bun început, acestor contracte, iar cea de-a doua ipoteză se referă la contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii numărul 77/2016 (ipoteză în care nu ne regăsim). Cu alte cuvinte, aceste ipoteze nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, condiţie impusă de articolul 29 aliniatul (1) din Legea numărul 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Curtea reaminteşte prevederile articolul 147 aliniatul (4) din Constituţia României, potrivit cărora "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor."
------
Actualizare 11:40 Daniel Zamfir: "Legea dării în plată se aplică tuturor contractelor"
Daniel Zamfir a precizat astăzi că Legea dării în plată se va aplica tuturor contractelor, inclusiv celor aflate în derulare, şi a subliniat faptul că, după decizia de ieri a CCR, legea nu e "parţial neconstituţională".
"Oameni buni, pentru că s-a stârnit confuzie mai ales în presă economică, încerc încă o dată să «traduc» decizia Curţii Constituţionale (CCR) de ieri:
1. Beneficiează de Legea dării în plata şi cei care au semnat contracte între 2007-2009;
2. Impreviziunea trebuie verificată la toate contractele, deci şi la cele semnate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil. Aveţi explicaţia profesorului Piperea de ce nu ar trebui să vă temeţi aşa de tare de impreviziune şi care e sensul ei;
3. Banca şi debitorul pot ajunge la un acord de dare în plată, sau pot renegocia contractul şi fără să mai ajungă în instanţă să fie verificată impreviziunea, dacă convin asupra acestui lucru".
4. Legea dării în plată nu e parţial neconstituţională şi nu e oprită de la aplicare!
5. Legea dării în plată se aplică tuturor contractelor, deci şi celor în derulare!", a explicat deputatul PNL, pe pagina sa de Facebook.
(S.A.)
-----------
Actualizare 11:30 Gheorghe Piperea nu va prelua procesele pentru darea în plată
Avocatul Gheorghe Piperea a anunţat, în această dimineaţă, că nu va prelua procesele pe Legea dării în plată care vor urma.
Avocatul a scris, pe pagina sa de Facebook: "Nu îmi cereţi, nici public, nici în privat, să mă implic în procesele concrete care vor urma. Nu voi prelua astfel de procese".
De asemenea, Gheorghe Piperea a venit cu precizări, după decizia de ieri a Curţii Constituţionale a României (CCR), prin care au fost admise două excepţii de neconstituţionalitate asupra Legii dării în plată şi au fost respins alte două.
Avocatul a menţionat: "Acum, că legea DIP a trecut şi de examenul Curţii Constituţionale, e timpul să fie pusă la treaba. Toţi cei peste 3000 de debitori cărora li s-a suspendat procedura pentru trimiterea celor circa 700 de excepţii la CCR pot cere repunerea pe rol a cauzelor. De asemenea, toţi cei care au aşteptat decizia de ieri a CCR pentru a efectua darea în plată, o pot face începând de azi (desigur, dacă soluţia dării în plată este ultima la care se poate apela)".
Piperea a mai arătat că cei care sunt în executare silită sau sunt evacuaţi deja din imobil şi continuă să îşi vadă salariile diminuate prin popriri post-evacuare, pot face de azi notificare de stingere a datoriei, ceea ce va antrena suspendarea executării, precum şi, în caz că creditorul sau executorul refuză să sisteze executarea, cerere de constatare a stingerii datoriei.
Potrivit avocatului, pentru aceşti debitori starea de impreviziune este evidentă, notorie, nemaifiind vorba de a o proba.
Acesta a mai scris: "În legătură cu impreviziunea, vă sugerez să reţineţi pentru acţiunile şi apărările pe care ar urma să le faceţi în instanţă:
(i) impreviziunea este un dezechilibru contractual survenit încheierii acestuia, în cursul executării sale, dezechilibru care cauzează o împovărare excesivă a debitorului; ea poate fi reliefată de o creştere a volumului de plăţi cauzată de riscul valutar, de o scădere drastică a veniturilor debitorului cauzată de o concediere colectivă (sau, în genere, de o concediere care nu intervine din vina salariatului), de o reducere a salariului operată prin lege (cum a fost cea aplicată bugetarilor în 2010), de o boală sau de alte evenimente dincolo de voinţă debitorului;
(ii) dezechilbrul prestaţiilor debitorului în contractele dintre consumatori şi profesionişti este prezumat, debitorul nefiind obligat să probeze acest dezechilibru, ci doar calitatea sa de consumator; banca - şi nu debitorul - va trebui să probeze, în cazul testului impreviziunii, că debitorul nu este împovărat de datorie, ci că, în realitate, poate plăti; prezumţia de dezechilibru rezultă din toată jurisprudenţa CJUE în domeniu, care consideră că raporturile contractuale dintre consumator şi profesionist sunt funciarmente dezechilibrate, inegalitare, legea fiind orientată către re-echilibrarea acestui raport inegalitar din punct de vedere economic, juridic şi tehnic, judecătorul având misiunea de a readuce acest raport juridic inegalitar la o situaţie de egalitate reală;
(iii) pentru contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil (1 octombrie 2011), nu este necesar testul impreviziunii, întrucât vechiul cod civil nu reglementa expres impreviziunea.
Aşadar, nu vă temeţi de impreviziune. Băncile trebuie să se teamă de ea. Spaima de impreviziune a băncilor e veche. Atunci când Codul civil prevedea, în varianta iniţială, această instituţie a impreviziunii, băncile i s-au opus vehement. Astfel că, la redactarea legii de punere în aplicare a Codului (Legea nr.71/2011), legiutorul a «ales» să refuze aplicabilitatea impreviziunii contractelor încheiate înainte de 1 octombrie 2011. E vorba de acelaşi «legiuitor» care s-a opus şi acum legii dării în plată, atât ca avocat, cât şi ca expert universitar şi amicus curiae".
Legea dării în plată, după soluţia de ieri a CCR, nu mai este nici "aşa-zisă", nici "simulată", nici "anomalie juridică", ci este obligatorie, a atras atenţia avocatul.
Acesta a precizat: "Refuzul aplicării sale poate fi sancţionat, inclusiv penal. Sugerez că, acolo unde se va fi manifestat în continuare opoziţie din partea băncilor, IFN-urilor sau a colectorilor de creanţe, să fie sesizată ANPC cu toate reclamaţiile şi plângerile din lume".
Gheorghe Piperea a mai afirmat şi faptul că Adrian Vasilescu, consilier al lui Mugur Isărescu, ar trebui să demisioneze, acesta fiind unul dintre cei care au susţinut că Legea dării în plată va pica la Curtea Constituţională.
"Atât de multe voci s-au pronunţat în sensul că legea va fi «cu certitudine» picată la CCR, încât nu le pot cuprinde cu mintea. Îmi vine în minte acum doar dl. Vasilescu, unul dintre cei peste 200 (??!) de consilieri ai Guvernatorului BNR. Gestul de onoare care ar trebui să urmeze ar fi demisia. Nu o să vedem aşa ceva", a conchis avocatul.
(S.A.)
-----------
Nici băncile şi nici clienţii nu s-au lămurit, ieri, asupra constituţionalităţii legii dării în plată, deşi Curtea Constituţională a României urma să facă lumină în acest caz.
Concret, legea nu a fost declarată neconstituţională, însă nici constituţională şi nici măcar parţial neconstituţională, iar cei implicaţi au rămas nelămuriţi.
Judecătorii CCR au dezbătut 33 de excepţii de neconstituţionalitate ridicate de bănci şi au hotărât într-un număr de 25 de dosare, pronunţarea pentru celelalte opt fiind amânată pentru mâine.
CCR a admis două excepţii şi a respins alte două, preşedintele Curţii menţionând, însă, în răspunsul dat unui jurnalist, că legea nu poate fi numită "parţial neconstituţională".
Plenul Curţii Constituţionale a deliberat, cu unanimitate de voturi, că sintagma "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" din articolul 11 al legii este neconstituţională.
Acest articol menţionează: "În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată".
Declararea ca neconstituţională a sintagmei "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" a avut în vedere faptul că devalorizarea bunurilor imobile nu este incidentă, în raport de obiectul contractelor de credit (sume de bani), susţine CCR.
Potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul instituţiei, Curtea a constatat că unele articole sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică toate condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, excepţiile referitoare la restul articolelor din text fiind respinse ca inadmisibile.
CCR Menţionează: "Respingerea, ca inadmisibilă, a prevederilor menţionate la pct. 3 a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007- 2009, şi anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluţionarea cauzelor".
Preşedintele CCR a menţionat că deciziile care urmează să se pronunţe mâine vor reuni multe din concluziile adoptate ieri.
Domnia sa a precizat: "Soluţia noastră este diversificată - două admiteri, două respingeri. O să spuneţi că a fost un fel de judecată solomonică, dar nu a fost deloc aşa, la un moment dat unii dintre colegii mei au spus că o să ne reproşaţi acest lucru".
Domnul Dorneanu a mai spus, răspunzând unei întrebări, că acele contracte încheiate între 2007 şi 2009, pe vechiul Cod Civil, nu fac obiectul sesizării: "Ele sunt în afara cadrului legal de examinare a procedurilor de neconstituţionalitate. Nu fac pentru că nu sunt în legatură cu cauza. După cum nu sunt în legatură cu cauza nici cele la care făcea la un moment dat referire legea, cele care se vor încheia ulterior intrării în vigoare".
• Avocaţii interpretează diferit decizia CCR
Avocaţii interpreteată diferit decizia Curţii Constituţionale a României referitoare la Legea dării în plată.
Pe de o parte, Stan Târnoveanu, ce reprezintă unele bănci în procesele cu clienţii, este de părere că, "de acum înainte, darea în plată, fără consimţământul împrumutătorului, nu are cum să mai existe". Domnia sa ne-a precizat: "Cred că CCR a vrut să lase să funcţioneze impreviziunea aşa cum este ea reglementată şi darea în plată aşa cum apare în Codul Civil. Darea în plată nu are cum să-şi mai producă efectele aşa cum este scrisă Legea 77/2016. Cel mult, instanţa aplică principiul impreviziunii. Dacă era vorba doar despre eliminarea unei sintagme, aceasta ar fi fost eliminată, fără ca legea să fie întoarsă în Parlament, iar, în rest, ar fi răms constituţională. Însă, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate pe retroactivitate în ceea ce priveşte articolul care face trimitere prin derogare de la Codul Civil. Adică nu poţi printr-o lege obişnuită să derogi de la o lege organică".
Pe de altă parte, avocatul Alexandra Burada, apărător al debitorilor, a scris, pe pagina de Facebook: "Este neconstituţională sintagma «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile", restul articolului 11 fiind constituţional, adică se aplică şi creditelor în derulare. În ceea ce priveşte contractele încheiate sub imperiul noului Cod Civil, va trebui aplicată teoria impreviziunii.
Concluzia mea.... Legea nu retroactivează, iar pentru contractele încheiate pe vechiul Cod, legea se aplică!"
Domnia sa ne-a declarat că, dacă legea nu s-ar fi aplicat şi contractelor încheiate sub vechiul Cod Civil, atunci CCR ar fi declarat-o retroactivă.
În 45 de zile, Parlamentul trebuie să corecteze legea. Dacă nu, vor fi eliminate articolele neconstituţionale, ne-au explicat specialiştii.
• Iniţiatorii: "Decizia CCR - un triumf; textul legii este constituţional, cu excepţia unei singure sintagme"
Iniţiatorii Legii dării în plată continuă să fie optimişti, interpretând decizia CCR într-o notă pozitivă.
Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat legea, susţine că textul legislativ este constituţional cu excepţia unei singure sintagme.
Domnia sa ne-a declarat: "Singura «victorie» a băncilor este eliminarea sintagmei «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile». Acest lucru înseamnă că, în instanţă, nu mai poate fi invocată devalorizarea imobilelor. A doua excepţie care, aparent, a fost admisă, în realitate nu este admisă. CCR trimite, de fapt, în judecată cazurile. În rest, toate articolele - cele pe retroactivitate, accesibilitate, predictibilitate etc. - sunt declarate constituţionale, negru pe alb".
Domnul Piperea ne-a mai explicat că, prin referirea la contractele încheiate între 2007 şi 2009, preşedintele CCR nu spune că acestea nu fac obiectul legii, ci că ele nu constituie obiectul sesizării, întrucât în acea perioadă nu exista legea impreviziunii.
La rândul său, deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, care a promovat textul legislativ în Parlament, consideră că decizia de ieri a Curţii Constituţionale este un triumf al Legii dării în plată.
Domnia sa a scris pe pagina de Facebook: "Este un trimf pentru că băncile au atacat pe principiul neretroactivităţii şi au pierdut. Legea se aplică tuturor creditelor - şi din trecut. şi din prezent, şi din viitor! Apoi au atacat pe ideea că le este afectat dreptul de proprietate şi au pierdut! Băncile nu pot face profit pe necazul oamenilor! Ce a decis Curtea astăzi (n.r. ieri) este ca instanţele să verifice dacă omul este de bună credinţă sau nu. Care este motivul pentru care vrea să dea casa înapoi? Care e motivul pentru care nu mai poate plăti? Dacă a crescut cursul nu e vina lui! Dacă rata a urcat, nu e vina lui! Cursul nu e imputabil lui! Curtea a considerat că nu trebuie să beneficieze de lege cei de rea credinţă, din acest motiv se vorbeste de impreviziune. Concluzia este una extrem de importantă: Legea dării în plată nu e oprită de la aplicare şi se aplică tuturor contractelor! Sintagma declarată neconstituţională nu are nicio influenţă efectivă asupra procesului de dare în plată, ea trebuie pur şi simplu eliminată, Curtea considerând că nu are legătură cu scopul legii. Atât!"
• Blănculescu: "Legea dării în plată - considerată un pic neconstituţională, însă afectată în părţile ei esenţiale"
Analistul economic Ionel Blănculescu menţionează că domnia sa a considerat Legea dării în plată neconstituţională încă de la începutul lunii februarie 2016.
Domnul Blănculescu ne-a transmis: "Am spus că această lege este neconstituţională încă din stadiul de embrion legislativ, fiind prima persoană din România care a afirmat acest lucru, întrucât cunoaşteam foarte bine caracteristicile instituţiei juridice denumită «darea în plată». Astăzi, practic ea este declarată parţial neconstituţională de către CCR, însă notă mea - parafrazându-l pe Farfuridi în discuţia cu Caţavencu de la adunarea din actul al III-lea al Scrisorii Pierdute de Ion Luca Caragiale - este: «Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale».
Această notă demonstrează că, de fapt, legea a fost supusă intruziunii constituţionale în infrastructura ei fundamentală, considerată un pic neconstituţională, însă afectată în părţile ei esenţiale.
Desigur, avocaţii, care la această ora lucrează de zor, transformând Ziua Armatei în Ziua Analizei Juridico-Constituţionale, vor prezenta temeiurile juridice prin care de fapt Legea dării în plată, aşa după cum am cunoscut-o în acest an, nu va mai putea fi aplicată, responsabilitatea urmând să fie preluată de instanţele de judecată, aşa după cum era şi normal, desigur, pentru minoritatea de contracte de împrumut care mai intră sub incidenţa legii dării în plată".
Menţionăm că, în primele patru luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, au fost depuse circa 4000 de notificări de dare în plată, conform Băncii Naţionale a României, majoritatea fiind contestate şi trimise la CCR.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. "retroactivitate"
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 05:54)
Vedeti bancherilor ca e corect?
Daca furi ai un deget care te opreste sa nu bagi mana pana la cot, voi ati ajuns la umar?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 09:05)
De fapt nu mai puteti fura voi, asta vroiai sa spui dar ai scris gresit. De acum incolo nu mai poate veni orice bandit sa dea in plata cand vrea el si sa se laude pe urma ca a "castigat la Loto 200.000 chf", asa cum facea colega voastra Leana Loterista. Si inca ceva, vezi ca se mai judeca si pe 27, sa nu apara vreo surpriza...
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 10:58)
Dute dragule si culcate abia astept sa te umilesc sa iti dau in plata apoi sa te dau in judecata sa recuperez banii luati abuxiv....ha haha...
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 11:16)
Abia astept sa inveti limba romana dragule. Vezi ca ai cand dai in judecata se uita si la om :)))))
2. in constitutio pro reo:-)
(mesaj trimis de The Brute în data de 26.10.2016, 06:17)
domnule Blanculescu sunteti bun, da nu suficient. Cum veti observa, la incheierea contractului imprumutul ipotecar avea drept garantie imobilul respectiv. Faptul ca ulterior se aduc gaj si alte bunuri aflate sub raza de actiune a imprumutatului transforma acest contract de imprumut imobiliar intr-unul de tip derivativ financiar prin necesitattea alocarii de gararntii suplimentare, evidentiindu-se astfel caracterul de joc de noroc, conform Paragraf 37 e Legea de tranzactionare a bunurilor mobiliare.In consecinta evilolutia negativa sau pozitiva a valorii imobilului este irelevanta, o abordare in acest mod nefiind altceva decat o consimtire a faptului ca evaluarea la momentul Initial a fost realizata in mod nesustenabil, desi era sarcina bancii exprimata prin celebrul comision de administrare. Mr Piper v-a ciuruit, constitutional desigur., conform principiuluu: TARADARE, TRADARE. DA SA STIM SI NOI:-)
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 08:10)
Haha Pipo I fotballistul
3. primu' pa cartier
(mesaj trimis de ian în data de 26.10.2016, 07:13)
domnule Blanculescu, nimeni nu va contesta. ati fost primul pa cartier, pa muncipiu, pa univers, care ati contestat. ... pai ce facem... tocmai cand credeam ca... ne intoarcem la petroame si cat a riudicat omeveu firma panla cer.... dizapointing...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 07:45)
1)Blanculescu ,inca din faza nu de embrion ci de blastula era un pui de Bastus.Deci "in nimicnicia lui "nu poate sa fie decat portavocea stapanilor.Tot din faza de blastula era si expert constitutionalist.
2)Cand bcr a pierdut procesul colectiv
pe clauze abuzive ,avocata bancii,Sova era supervocala in afirmatii ca a castigat banca.Nu i-au inchis gura nici executorii.Deci avocatii bancilor o tin langa ,indiferent de realitate ,trebuie sa demonstreze stapanilor ca-si merita purcoiul de bani.
5. Cine fura azi un ou maine fura un bou.
(mesaj trimis de Clauza abuzive în data de 26.10.2016, 08:29)
Bancilor va simtiti?
6. banii sau ipoteca
(mesaj trimis de un guru în data de 26.10.2016, 08:39)
Pai daca imprumuti bani si trebuie sa dai bani iar valoarea ipotecii e practic o variabila ce rost mai are ipoteca ?Nu e cumva inselaciune sa dai imprumut bani creand impresia ca bunul valoreaza X cand X e relativ ?Nu se produce o distorsiune a pietei imobiliare bazata pe interesul unora de a da bani imprumut ?
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 08:48)
În România nu există credite ipotecare.
Băncile finanțează poziții speculative.
În cazul programului Prima Casă statul garantează 50% din poziția deschisă de către debitor cu creditul de la bancă.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 09:04)
Constatare beton!
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 09:07)
Stii ca idolul tau Zamfir a prelungit programul Prima Casa cu cel putin 5 ani, nu?
6.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 10:10)
[Fragment eliminat, conform regulamentului] BNR Eugen Radulescu, care a afirmat in iunie 2010 ca EURRON va ajunge la 6 lei, a afirmat ca adoptarea legii darii in plata a determinat prelungirea programului Prima Casa.
EURRON nu a ajuns 6 lei, iar programul Prima Casa a fost prelungit pe termen nelimitat in lipsa cererii solvabile de pe piata imobiliara.
Schema Ponzi a fost prelungita pana crapa definitiv. BNR este direct responsabila. Odata cu schema Ponzi vor crapa si cateva banci.
6.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 10:29)
N-ai nici cea mai vaga idee ce inseamna o schema Ponzi in primul rand:))) Tu doar stii ca stapanii tai au ceva impotriva PC pe motiv ca are o rata de performanta de peste 99% si nu lasa tinerii in chirie la speculantii care va sponsorizeaza. :)))
Hai zi sincer, va cam "face" Ciolos in toate pozitiile. Ieri 2 ministrii din guvernul lui, Dragu si Dancu, au iesit si au spus ca tinerii trebuie sustinuti prin PC :)))) Cam tine Ciolos cu tinerii si le-o da la temelie speculantilor [Fragment eliminat, conform regulamentului]. Ai vazut ce a spus si vis-a-vis de cei care au luat credite in chf ca sa faca afaceri. Si cica dupa alegeri tot Ciolos ramane premier, asa ca nu ii vad deloc bine pe sponsorii tai:)))))))
6.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 10:34)
P.S. Anul asta 20% dintre cei care au luat Prima Casa au fost tineri care s-au intors din strainatate. Sunt curios cam cati tineri aduce Hadarean in tara cu casele pe care le da in chirie...
6.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 10:40)
Tânărul intră în bancă, râgâie că vrea casă, iar banca îi tipărește electronic suma aprobată de stat, pe riscul statului.
Tânărul achiziționează o catastrofă confort p ieșită din garanție, ale cărei costuri de reabilitare depășesc valoarea creditului, și se angajează să returneze creditul în 30 de ani de activitate în cadrul unei economii lipsite de locuri de muncă stabile. La cel mai mic semn de criză, departamentele de vânzări ale companiilor străine trag obloanele, sectorul serviciilor paralizează, consumul cade, schema Ponzi este declanșată. Nimeni nu mai poate contracta credite, nimeni nu mai cumpără cărămizi, activele finanțate de bănci se depreciază.
În 2006-2008 am spus că cei care vor lua credite vor plăti zeci de ani preț de vile în Miami pentru confortul muncitorilor din anii '60. Vedem bine astăzi, după 8-10 ani, că au plătit deja prețurile de vile în Miami și urlă după LDP, și legea conversiei.
Cumva ați avut tot timpul ghinion.
6.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.7)
(mesaj trimis de iMondo în data de 26.10.2016, 11:15)
Spre deosebire de tine Pavel Lucian Vasile, tanarul ala care "ragaie" dupa o case, munceste, produce ceva in societate si vrea sa aiba o locuinta a lui, nu sa stea de mila si de bogdaproste prin caminul de la Gheorghita Asachi, pe la 40 de ani.
6.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 11:36)
Spre deosebire de Andrei Văcaru care a putrezit 20 de ani la popota statului și care parazitează în continuare statul ca pensionar de la 40 de ani, Pavel Lucian Vasile nu deține agenție imobiliară și nu a escrocat pe nimeni susținând că important este să cumperi case la orice preț,
Pod-Iloianul a stat la camin, eu nu, ploșniță penibilă.
6.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 13:08)
Pe zona TImisoara iMondo e una dintre cele mai tari agentii. Pe zona Iasi tu esti unul dintre cei mai tari strangatori de sticle goale din gunoi.
6.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:38)
Văcaru, ești țepar în Timișoara, asta ți-am spus din 2008. Ai manipulat pe numele Andrei Văcaru.
Strângătorul de pet-uri, specialistul în frigidire, apicultorul și toți ceilalți pe care i-ai denigrat pe motiv că ești tu mare bleg în aipiuri reprezintă România reală, români de bun-simț, jingniți de către un parazit țepar fără obraz.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 09:08)
deputatul liberal Daniel Zamfir ne-a obisnuit cu judecatile sale de copil precoce: spune ca debitorul nu are nicio vina ca a crescut cursul.Atat. Dar e vina bancii, dle Zamfir? Nu stiu ce pregatire are dl deputat, dar, daca e economist, a trecut prin scoala ca gasca prin apa. Face PNL-ul de ras.
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 26.10.2016, 10:07)
PNL-ul este deja de ras. Dar nu datorita lui Zamfir. Ce nu intelegi tu in cazul de fata este ca ce spune Zamfir este ca cetateanul nu are vina pentru cresterea cursului, ne-insemnand ca banca ar vreo vina pentru curs. Doar ca legea darii un plata are la baza protectia consumatorului, nu a profesionistului adica a bancii. O sa te intrebi si ce daca ; o sa-ti spun ca eu, bizonul de rand , nu stiu Put, Call, Furures, Options si alte balarii instrumente finaciare si ipostaze de tranzactionare, pe cand bancile FAC BANI DIN ASA CEVA ! Ca atare, daca intr-um contract intre un bizon si un profesionist cineva are STIINTA acestor lucruri, atunci acela este profesionistul. Care a redactat si contractul de credit si care a refuzat vrei modificare a lui la momentul semnarii. D-aia legea ii apara pe bizoni pe legea protectiei consumatorului.
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 10:17)
Te înșeli, nici bancherii din România nu știu Put, Call, Futures, Options. Ele vă trimit la evaluatorul lor, vă acordă creditele, constituie RMO și așteaptă hulpavi să vă plătiți lună de lună ratele pe următorii 30-50 de ani, în funcție de refinanțări.
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 11:03)
Ma faci sa rad si sunt si incaltat....prietene banca a facut o speculstie cu contractele pe chf....fiindca stia ca aceasta moneda de refugiu niciodata nu scade...si mai stia prietene de crefitarea din Australia ..N Zeelanda care sa intamplat acelasi lucru....bancile sa se multumeasca cu Conversia daca nu va intra dna pe fir si va arde la buzunar
7.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:40)
Si daca stia de ce a luat credit de 1 milion de euro bancherita Andreia Cristofurakis, colega ta de jaf in derulare? :-))) Ca era banchereasa pana i-au dat liberu aia de la Royal Bank ,:-))))
No gai, ocoshule, sa vad ce v-au instruit populistii sa raspundeti la asta? Hahahaha :-))
7.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:42)
1 m8lion de franci, nu de euro. In euro, ca a convertit suma era peste o juma de milion. Ocoshu' lu peste :-)))
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 10:08)
Stan Tarnoveanu bate campii, deja nu mai e prostie, e rea-vointa. l-au platit bancile la greu si trebuie sa isi justifice si el comisionul dupa esecul de la CCR, aberand prin presa.
9. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 26.10.2016, 11:25)
Ce penibil este zamfir. Auzi cum își declară TRIUMFUL. Nu a înțeles nimic din nimic. Nici din Directiva europeană, nici din legea pe care i-a scris-o altul (Piperea care admite că cealaltă tabără a obținut o VICTORIE). Nici din decizia CCR.
Blănculescu este, ca de obicei, REALIST și destul de precis în evaluarea situației.
Decizia CCR este atât de profundă. CCR respinge ideea din art 11 care este fundamentul principiului de "dare în plată" (ceea ce spune și Blănculescu - dar încerc să decodific).
"Art 11. În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile"
CCR a realizat amputarea definitivă a potenței juridice a LDP-ului. A declarat neconstituționalitatea principiului economic ce stă la baza dării în plată.
De ce dă cineva în plată? Din două motive:
- nu își mai permite (asta era permis și de actualul / vechiul Cod Civil).
- NU ÎI MAI CONVINE (pentru că imobilul care a costat 100 de mii € acum costă 50 de mii).
Ei bine, CCR a demolat (BRAVO PENTRU ASTA) acest ultim principiu. Devalorizarea imobilelor nu este problema băncilor. Darea în plată se va putea face ca și până acum, în vechiul Cod Civil, în fața unui judecător care va evalua dacă debitorul este cu adevărat în situație disperată și nu doar o temporară problemă financiară.
O decizie foarte subtilă și foarte inteligentă din partea CCR. Modul în care ați amputat LDP arată că sunteți cu adevărat oameni cu justiția în sânge. Chiar dacă în trecut ați jucat politic.
9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 11:39)
Măi, comedie bancardă, de unde vii cu tupeul ăsta să afirmi că era permis. Ce era permis, șmenarule? LDP a permis, nu era permis.
9.2. 11:25 nu ai prins declaratia avocatului (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 11:54)
Astept un comentariu pe el.
Zamfir nu z, ai vrut sa il ridiculizezi?
9.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 26.10.2016, 12:07)
Troll nesimțit, după cum te trădează limbajul de gunoier. Citește și vechiul dar și noul cod civil, postard retard ce ești.
CAPITOLUL V
Imposibilitatea fortuită de executare
Art. 1634
Noţiune. Condiţii
(1) Debitorul este liberat atunci când obligaţia sa nu mai poate fi executată din cauza unei forţe majore, a unui caz fortuit ori a unor alte evenimente asimilate acestora, produse înainte ca debitorul să fie pus în întârziere.
(2) Debitorul este, de asemenea, liberat, chiar dacă se află în întârziere, atunci când creditorul nu ar fi putut, oricum, să beneficieze de executarea obligaţiei din cauza împrejurărilor prevăzute la alin. (1), afară de cazul în care debitorul a luat asupra sa riscul producerii acestora.
(3) Atunci când imposibilitatea este temporară, executarea obligaţiei se suspendă pentru un termen rezonabil, apreciat în funcţie de durata şi urmările evenimentului care a provocat imposibilitatea de executare.
(4) Dovada imposibilităţii de executare revine debitorului.
(5) Debitorul trebuie să notifice creditorului existenţa evenimentului care provoacă imposibilitatea de executare a obligaţiilor. Dacă notificarea nu ajunge la creditor într-un termen rezonabil din momentul în care debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască imposibilitatea de executare, debitorul răspunde pentru prejudiciul cauzat, prin aceasta, creditorului.
(6) Dacă obligaţia are ca obiect bunuri de gen, debitorul nu poate invoca imposibilitatea fortuită de executare.
9.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 12:43)
Habar nu ai, domnișoara!
Tocmai v-a băgat impreviziunea pe gat CCR.
9.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 26.10.2016, 12:54)
Măi fată cu mustață! Citește legea și observă că se face diferență între "oneros" și "EXCESIV de oneros". În primul caz, obligațiile se plătesc, chiar dacă nu îți convine. Cum va interpreta fiecare instanță în parte EXCESIV va fi la libera conștiința a judecătorului. Un apartament care costa 100 de mii și acum 60 de mii nu reprezintă un "EXCESIV". Este o devalorizare nefericită. Excesiv se poate referi la un bun de milioane care ajunge să nu mai valoreze nimic din cauza unor schimbări excepționale.
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 6-a
Efectele contractului
Art. 1271
Impreviziunea
(1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.
(2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună:
a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;
b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.
9.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 13:00)
Troll-ul nesimtit este postacul GCCC Pavel Lucian Vasile, platit cu 2 ron pe zi ca sa execute un script !
9.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 13:21)
dar o garsoniera care costa 80.000 si acum 30.000? scaderile au fost mult mai abrupte decat exemplifici tu
9.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 13:23)
aberezi. o femeie a fost executata silit si banca i-a pus proprire pe concediul medical, ea fiind in spital bolnava de cancer. cand a iesit din spital, s-a trezit cu lucrurile aruncate in strada si cu casa vanduta. niciun notar din oras nu a vrut sa o ajute sa faca DIP. aberantule!
9.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 13:29)
Ei ha
9.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.8)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 26.10.2016, 13:29)
Nu aberez. Nu știu dacă vorbești despre un caz real. Dar nici nu contest că în lumea avocaților și a executorilor sunt mulți ticăloși mafioți. Toate retrocedările ilegale cu astfel de rakeți cu dreptul la seral sau în penitenciar au fost făcute.
9.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 13:45)
cazul a fost dat pe A3, la sinteza zilei, desi nu sunt un fan al postului. banci ticaloase si mafioate. inainte de avocati si executori, sunt bani ticaloase si mafioate care nu au avut nicio probelma sa dea afara din casa o femeie bolnava de cancer. si sa ii puna poprire pe banii de concediu medical. asta e sistemul din care vii si ceea ce esti.
9.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 13:50)
sau tipul din sfantul gheorghe unde OTP i-a vandut casa cu 8000 de euro, i-a pus poprire pe salariu a refuzat sa accepte DIP. omul imprumutase in jur de 40 000 chf, era bugetar si cand i-au taiat salariul nu a mai putut sa plateasca. a iesit Ciolos cu astfel de exemple la TV? nu...a iesit cu mizerii gen speculatori pe chf, cantand pe limba BNR. sa te duci in haul din care ai venit Ciolos, esti chiar mai penal decat Dragnea si Gorghiu, macar de ei stiam cum sunt, dar tu ai venit spoit cu eficienta si demnitate. nu ai de niciuna
9.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.11)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 26.10.2016, 13:52)
Am aceeași tangență cu sistemul bancar ca și tine: client. Iar cu sistemul legal nu am avut și sper să nu am niciodată legătură (sunt prea multe gunoaie în el).
Îți repet soluția mea pentru rezolvarea cazurilor disperate ale debitorilor. Un program guvernamental de sprijin finanțat printr-o taxare specială: taxarea tranzacțiilor imobiliare, a tranzacțiilor financiare pe termen scurt, a FOREX, a jocurilor de noroc. Iei 2-3% de la fiecare și acoperi problemele reale ale debitorilor.
9.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:06)
Tot pe la Antena 3 a fost si cazul familiei careia ii fusese vandut casa cu vreo 10.000 euro pentru o datorie la intretinere. Pe astia cine ii apara? Sau astia nu nu au nevoie sa fie aparati pentru ca n-au fost smekeri cu credite in franci?
9.15. Sub nici o forma ! (răspuns la opinia nr. 9.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:11)
De ce sa taxeze Forex, Loto pt greseala bancilor ?
9.16. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.15)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:15)
Ptu, prost mai esti !
9.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:36)
DIP este pentru cazurile disperate, nu este nicio bucurie sa iti dai nu casa, ci caminul. casa mea nu este un simplu imobil, este locul unde sunt la mine, unde mi-am ales fiecare bucatica de faianta, gresie, parchet. crezi ca daca o dau in plata, sar in sus de usurare. nu imi pasa ca acum valoareaza 30.000E si am luat-o la 80.000 E, imi pasa ca nu am destui bani sa o platesc in fiecare luna. ce imaginezi tu exclude bancile, ori bancile si inclusiv BNR au partea lor de responsabilitate in toata treaba asta. tu nu esti client, esti din sistem, de asta il aperi cu atata indarjire. eu am recunoscut ce sunt, nu am nicio problema. nu mi-e rusine sa imi asum partea de vina si erorile.
9.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:43)
Scrierea corecta e Zamfurt, imi pare rau.
9.19. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.17)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:46)
Minciuna! Nu scrie niciunde in lege ca e pentru cazurile disperate. Stie toata tara ca e o lege cu dedicatie pentru speculantii valutar-imobiliari.
9.20. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 15:04)
Așa este și iMondo este agenția imobiliară nr.1 în Jimbolia.
9.21. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.19)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 15:25)
asta o zic Ciolos, reprezentantii BNR si ai bancilor, adica Fratia anti-dreptate!
9.22. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.21)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 16:41)
Culmea ca din darea in plata si conversie FAPTIC au de castigat chiar speculantii valutari si imobiliari? Baietii de genul speculantului de pe Remetea sau al bisnitarului din Herastrau, fosta bancherita RBS, numai astia se aleg cu buzunarele pline, restul chiar pierd. Culmea e ca speculantii astia sunt si sponsorii din umbra ai unor asociatii de "consumatori" de gen AURSF sau GCCC, nu ti se par cam mari coincidentele?
10. Libertate, egalitate, fraternitate !
(mesaj trimis de Fara credit în data de 26.10.2016, 11:47)
Instanta, Anpc si sunteti liberi de "jugul" bancar, daca nu va permiteti, psiholog, luat de la zero.
Dati un trandafir avocatului ca multumire, sa nu fie catalogat mita.
Vasilescu azi demisia de onoare, fara intarziere.
Bafta!
10.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 14:48)
IA si tu un credit, sa ai si tu ceva, ca mintile ti le-ai pierdut deja.
11. POSTACII - PROBLEMA EXTERNALIZARE cresite
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 15:54)
Le plangeti de mila bancilor
dar contribuabililui roman furat prin tot felul de offshore-uri
11.1. Care offshore-uri? (răspuns la opinia nr. 11)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 16:38)
Alea de gen Mayan&Maytal de la care se "imprumuta" Zamfurt?
12. fără titlu
(mesaj trimis de ion ion în data de 26.10.2016, 19:42)
"La art. 3 din Legea dării în plată se face o derogare de la Legea 287/2009 privind noul Cod civil, nu și de la vechiul Cod civil, aplicabil pentru contractele încheiate înainte de 1 octombrie 2011. Derogarea expresă de la prevederile codului civil este necesară pentru ca consumatorul să aibă dreptul de a i se stinge datoriile prin darea în plată, chiar în cazul în care creditorul nu-și dă acceptul. În mod normal, potrivit dreptului civil, e nevoie de acceptul părților pentru această modalitate de stingere a obligațiilor. Ca urmare a formulărilor legate de derogare, aplicarea Legii în timp începe cu noul Cod civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011." preluat de pe alt site
13. adaptare-incetare
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2016, 22:14)
Doar instanta poate decide, corect.
Nu vine banca, executor casa e a mea ca nu ti-ai platit rata 3 luni.