Curtea de Conturi Europeană: Tranziţia către o economie circulară a rămas în urmă în ţările din UE

Sunt puţine semne, până în prezent, care să arate că UE avansează în tranziţia către economia circulară, se arată într-un raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană. Măsurile luate de UE şi miliardele de euro puşi la dispoziţie de către aceasta au avut un impact redus asupra tranziţiei ţărilor din Uniune, în special în ceea ce priveşte proiectarea circulară a produselor şi a proceselor de fabricaţie. În acest context, atingerea ambiţiei UE de a recicla de două ori mai multe materiale în deceniul actual faţă de cel anterior va fi ca şi cum am încerca să găsim cvadratura cercului, concluzionează auditorii.

Per ansamblu, UE a avansat foarte puţin în tranziţia sa către o economie circulară. În perioada 2015‑2021, rata medie a circularităţii pentru toate cele 27 de ţări din UE a crescut cu numai 0,4 puncte procentuale. Şapte dintre aceste ţări - Lituania, Suedia, România, Danemarca, Luxemburg, Finlanda şi Polonia - chiar au regresat în acest timp. Prin urmare, auditorii concluzionează că ambiţia UE de a-şi dubla procentul de materiale reciclate şi reintroduse în economie până în 2030 pare să fie foarte dificil de atins.

"Păstrarea valorii materialelor şi reducerea la minimum a deşeurilor sunt două aspecte esenţiale dacă se doreşte ca UE să devină eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi să atingă obiectivele de mediu ale Pactului său verde", a declarat doamna Annemie Turtelboom, membră a Curţii de Conturi Europene. "Însă acţiunea UE s-a dovedit a fi, până în prezent, lipsită de putere, în sensul că tranziţia circulară se află, din păcate, într-un punct mort în ţările europene."

O economie circulară păstrează cât mai mult timp valoarea produselor, a materialelor şi a resurselor pentru a reduce la minimum deşeurile. Pentru a contribui la tranziţia circulară, Comisia Europeană a publicat două planuri de acţiune privind economia circulară. Primul, din 2015, cuprindea 54 de acţiuni specifice. Al doilea, publicat în 2020, a adăugat 35 de acţiuni noi şi a fixat, pentru 2030, ţinta de a dubla "rata de circularitate" în UE - procentul de materiale reciclate şi reintroduse în economie. Niciunul dintre aceste planuri nu este obligatoriu de urmat, însă ele au fost concepute pentru a veni în sprijinul statelor membre în vederea intensificării activităţilor legate de economia circulară din ultimii ani. În iunie 2022, aproape toate ţările din UE fie dispuneau de o strategie pentru economia circulară, fie erau în curs de a elabora o astfel de strategie.

UE a pus la dispoziţie o sumă semnificativă sub formă de finanţare în acest domeniu, alocând peste 10 miliarde de euro, în perioada 2016‑2020, pentru investiţii în ecoinovare şi pentru a ajuta întreprinderile să capete un avans în tranziţia către o economie circulară. Or, majoritatea statelor membre au cheltuit cea mai mare parte din aceşti bani în scopul gestionării deşeurilor, în loc să o cheltuiască pe prevenirea generării de deşeuri printr-o proiectare circulară, ceea ce probabil ar fi dus la un impact mai mare.

Planurile de acţiune ale UE au inclus, totodată, o serie de măsuri menite să favorizeze inovarea şi investiţiile. Însă auditorii au identificat puţine probe care să arate că măsurile respective au contribuit în mod eficace la o economie circulară. Ele au avut, cel mult, un impact modest sub aspectul sprijinirii întreprinderilor să fabrice produse mai sigure sau să aibă acces la tehnologii inovatoare în vederea creşterii sustenabilităţii proceselor lor de producţie. De asemenea, auditorii pun în lumină chestiunea uzurii morale planificate - practica ce constă în limitarea artificială a duratei de viaţă utilă a unui produs, astfel încât acesta să trebuiască să fie înlocuit. Comisia Europeană a concluzionat că detectarea uzurii morale planificate nu era fezabilă, deşi eliminarea acesteia este, în mod evident, critică pentru a avea produse mai durabile.