Curtea de Conturi: MADR, vinovat de deşertificarea ţării

Actualizare - Referitor la comunicatul de presă "Audit al performanţei: Combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească, afectată de deficienţe", publicat de Curtea de Conturi a României, Biroul de Presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, face următoarele precizări:

Concluziile auditului desfăşurat de funcţionarii Curţii de Conturi, ce vizează intervalul 2000 - 2021, prezentate în comunicatul de presă amintit, nu ţin cont de câteva aspecte esenţiale, astfel:

România are o STRATEGIE NAŢIONALĂ PRIVIND ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE, proiect realizat de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în colaborare cu toate instituţiile cu atribuţii în domeniu, inclusiv cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Prin "Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050" (SNASC) şi "Planul naţional de acţiune pentru implementarea acesteia" (PNASC) se asigură revizuirea şi continuarea "Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 739 din 5 octombrie 2016, publicată în MOf. nr. 831 din 20 octombrie 2016.

Reiterăm faptul că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este instituţia statului român abilitată să gestioneze documentele strategice privind măsurile pentru combaterea schimbărilor climatice, în ansamblul lor. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale oferă fără rezerve întregul sprijin, prin intermediul specialiştilor săi pe acest domeniu, generând politici publice în baza atribuţiilor legale. În legătură cu acest aspect, MADR solicită experţilor Curţii de Conturi mai multă rigoare în cunoaşterea şi înţelegerea atribuţiilor instituţiilor statului român şi nivelului de implicare a fiecăruia pe domeniul său de competenţă.

De asemenea, România are o strategie în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii, inclusiv pe domeniul auditat în Raportul Curţii de Conturi, cel al combaterii deşertificării şi eroziunii solului. Documentul denumit "Planul Naţional Strategic 2023-2027", este avizat de Parlamentul României şi acceptat de Comisia Europeană. Acest document programatic conţine acţiuni concrete şi alocări financiare pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii româneşti, în concordanţă cu politicile europene în domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte înfiinţarea perdelelor forestiere în vecinătatea terenurilor agricole, dezvoltarea infrastructurii secundare de irigaţii, rotaţia culturilor şi utilizarea de soiuri şi hibrizi cu rezistenţă la schimbările climatice, precum şi alte investiţii care contribuie la îmbunătăţirea calităţii solului, creşterea productivităţii şi protejarea mediului înconjurător.

Totodată, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, desfăşoară un amplu Program Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, în baza unei strategii clare de creştere a suprafeţei potenţial irigabile a României. Acest Program a fost adoptat de Parlamentul României în 2017 şi actualizat în 2022 pe componenta de irigaţii, desecare şi drenaj şi prevede alocarea a 1.5 miliarde de euro până în anul 2027 pentru investiţii în sistemele de irigaţii. În baza acestui Program, în urma investiţiilor realizate deja, în prezent, suprafaţa irigabilă a României a ajuns la aproximativ 2 milioane de hectare, fermierii români beneficiază de apă gratuită pe 2.600 km de canale de irigaţii, fapt ce contribuie la un randament superior al culturilor, date disponibile de altfel şi în rapoartele INS şi Eurostat cu privire la evoluţia producţiei de cereale a României.

De asemenea, România are o strategie aplicabilă în domeniul combaterii fenomenelor meteo extreme şi de stimulare a creşterii precipitaţiilor, în baza Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, adoptat în anul 2010. În baza investiţiilor realizate prin acest Program, suprafaţa totală protejată a României este în prezent de 2,5 milioane hectare, prin intermediul a 99 de puncte de lansare de rachete antigrindină.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face precizarea că toate aceste date au fost puse la dispoziţia funcţionarilor Curţii de Conturi în procedura de audit şi îşi manifestă în continuare disponibilitatea furnizării tuturor informaţiilor necesare pentru clarificarea aspectelor sesizate şi implementarea măsurilor adecvate.

---

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a implementat în ultimii 20 de ani "Strategia naţională pentru combaterea deşertificării" şi nici nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc, susţin funcţionarii Curţii de Conturi într-un raport de audit al performanţei cu tema "Prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească", publicat ieri, pe site-ul instituţiei publice.

Echipa de audit a constatat că la nivelul sectorului agricultură şi dezvoltare rurală nu a fost implementată o strategie naţională unitară. "MADR este responsabil cu politicile din domeniul agriculturii, având un rol cheie în politicile şi măsurile specifice sectorului, precum şi în cele asociate schimbărilor climatice, iar absenţa unei strategii unitare afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu. (...) În ultimii 20 de ani, Strategia naţională pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacităţi de cooperare intersectorială, cât şi a neconcordanţelor dintre programele propuse cu planurile comunităţilor locale. Este de remarcat faptul că, de la ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (1998) şi până în anul 2021, când a intrat în vigoare Legea nr. 246/2020 (legea solului), la nivel naţional nu a existat un cadru legal integrat privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului şi, implicit, al terenurilor agricole. În domeniul îmbunătăţirilor funciare, MADR nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundaţii. Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigaţii a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilităţi financiare beneficiarilor, MADR nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin şi, în consecinţă, nu se cunoaşte dacă acest efort se reflectă în creşterea producţiei agricole. Suprafaţa irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii şi 35,23% din totalul suprafeţei funcţionale", afirmă experţii Curţii de Conturi în documentul citat.

Raportul arată că România este una dintre ţările membre UE afectate serios de deşertificarea solului şi că principalele regiuni geografice susceptibile la degradarea solului prin aridizare (secetă) şi posibilă deşertificare sunt:

- Câmpia de Vest, unde 1.497.560 hectare se află sub risc de secetă şi deşertificare

- Podişul Transilvaniei, unde doar 687.608 hectare sunt supuse riscului de degradare prin secetă şi deşertificare

- Câmpia Română, Podişul Moldovei şi parţial Dobrogea prezintă riscul cel mai mare de deşertificare şi degradare prin secetă a solului, pe o suprafaţă totală de 8.312.706 hectare.

• Împăduriri reduse, perdele forestiere - ioc

Conform auditului, nici în sectorul de cercetare agricolă MADR nu a implementat o viziune strategică prin care să stabilească responsabilităţile, priorităţile şi temele de cercetare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi adaptarea agriculturii la acestea.

"La nivelul ministerului, aspectele privind schimbările climatice nu sunt gestionate în mod integrat şi coordonat de către o structură de specialitate. Nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege. Având în vedere gradul redus de împădurire din perioada 2010-2022 (numai 1021 hectare de terenuri degradate împădurite şi preluate în fondul forestier naţional, până în anul 2015, după care nu au mai fost efectuate lucrări), auditorii au exprimat rezerve rezonabile cu privire la realizarea, până în anul 2035, a ţintei prevăzute în Codul silvic, de împădurire a unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 2 milioane hectare", susţine Curtea de Conturi.

În ceea ce priveşte împăduririle, situaţia este dramatică, dacă analizăm datele din raportul de audit ce menţionează acţiunile de împădurire realizate în perioada 2007-2020 prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) finanţat din fonduri europene.

"În PNDR 2007-2013 se prevedea un procent optim pentru suprafaţa împădurită de la nivel naţional de 35% din teritoriu şi se menţionau schimbările climatice şi protecţia mediului ca justificare. Nivelul de împădurire, de cca. 49.000 hectare avut în vedere prin acest program, necesita un plan coordonat la nivel naţional pentru a sprijini implementarea măsurilor şi pentru asigurarea realizării indicatorilor asumaţi. Alocarea financiară finală, în urma revizuirilor programului, a

ajuns să reprezinte doar 1,4% din alocarea iniţială, suprafaţa realizată prin proiectele de împădurire finalizate fiind de 50 hectare. În cadrul PNDR 2014-2020, măsurile prin care s-a promovat creşterea suprafeţelor împădurite şi crearea de perdele forestiere pe terenurile agricole, au suportat diminuări ale alocărilor financiare în varianta 15 (2022) a PNDR cu 82,5% faţă de varianta iniţială (2015), iar suprafaţa prevăzută a fi împădurită s-a redus cu 81%, de la 9.130 hectare la 1.700 hectare", afirmă experţii Curţii de Conturi.

Raportul mai arată că MADR nu a elaborat şi implementat un program naţional pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole, similar programului pentru protecţia drumurilor naţionale şi a căilor de comunicaţii.

"Nu au fost valorificate studiile de fundamentare care vizau realizarea de perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole, iar în perioada 2011-2021 s-au înfiinţat astfel de perdele forestiere de protecţie doar pe suprafaţa de 406 hectare", se precizează în documentul citat.

Pentru eliminarea deficienţelor, diminuarea riscurilor şi a punctelor slabe constatate, echipa de audit a formulat o serie de recomandări, dintre care menţionăm:

- efectuarea demersurilor necesare pentru elaborarea unei strategii unitare de reducere a efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării şi deşertificării terenurilor agricole, clarificarea şi armonizarea legislaţiei şi regulamentelor în domeniu;

- integrarea programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de irigaţii, a sistemelor de desecare/drenaj şi de combatere a eroziunii solului, într-o strategie naţională care să reflecte viziunea Guvernului în ceea ce priveşte eficientizarea, modernizarea şi/sau extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în scopul adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerii efectelor acestora asupra producţiei agricole;

- inventarierea terenurilor agricole degradate şi elaborarea unor programe/planuri de acţiune corespunzătoare pentru restaurarea, prevenirea, reducerea riscurilor şi combaterea degradării terenurilor destinate agriculturii;

- actualizarea proiectului de Strategie pentru cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu şi lung; orientarea cercetării spre adaptarea agriculturii la efectele negative ale schimbărilor climatice în domeniile prioritare pentru sectorul agricol;

- simplificarea regulilor şi procedurilor/cerinţelor de accesare a măsurilor implementate prin PAC 2021-2027 evaluate ca având impact în prevenirea şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

Pentru implementarea de către MADR a acestor recomandări, Curteade Conturi va oferi suport în limita competenţelor şi a atribuţiilor stabilite de actualul cadru legislativ.