DACĂ NU PARTICIPĂ CEL PUŢIN 90% DIN INVESTITORI Grecia nu va derula schimbul de obligaţiuni

Grecia a avertizat vineri că ar putea renunţa la swap-ul de obligaţiuni necesar pentru derularea celui de-al doilea acord internaţional de salvare dacă investitorii privaţi nu vor participa în proporţie de cel puţin 90%. Swap-ul are rolul de a reduce datoria de stat a Greciei cu 37 miliarde euro.

Grecia a anunţat vineri că operaţiunea nu va fi efectuată dacă nu vor participa cel puţin 90% dintre creditorii şi deţinătorii de obligaţiuni privaţi care au titluri elene cu maturitatea între anii 2014 şi 2020, potrivit unei scrisori transmisă altor guverne din zona euro, citată de Mediafax. Anterior, pragul de 90% dintre creditorii privaţi era considerat o ţintă, nu o precondiţie.

"Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, Grecia nu va efectua nicio parte a tranzacţiei", se spune în scrisoare.

Guvernul elen şi-a lăsat însă spaţiu de manevră, afirmând că va ieşi din acord numai dacă participarea inves­titorilor nu va satis­face partenerii internaţional ai ţării, respectiv Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Astfel, Grecia va ieşi din acord "dacă se va determina, în consultările cu sectorul oficial, că participarea totală a creditorilor din sectorul privat (...) este insuficientă pentru a permite sectorului oficial să susţină noul program multi-anual de ajustări".

Poziţia Greciei se alătură unor semnale că există întârzieri în privinţa ofertei formale de swap care trebuie transmisă de statul elen băncilor, alimentând speculaţiile că Atena nu a reuşit să convingă destui investitori să participe.

Institute of International Finance, grupul de lobby al instituţiilor financiare care reprezintă băncile în dialogul cu Grecia, UE şi FMI, a anunţat săptămâna trecută că între 60% şi 70% dintre investitorii privaţi s-au arătat dispuşi să participe la plan.

Unii analişti susţin însă că trans­formarea pragului de 90% într-o condiţie pare un pas cam ambiţios. "Prin stabilirea unui prag atât de ridicat, fără vreo marjă de toleranţă (...) mi se pare că vor să pună presiune asupra sistemului", comentează David Schnautz, strateg la Commerz­bank Londra.

O sursă bancară franceză a declarat că unul dintre motivele pentru care întârzie efectuarea operaţiunii este o neînţelegere între guvernele zonei euro privind promisiunea Greciei de a oferi garanţii colaterale Finlandei în schimbul porţiunii din împrumuturile internaţionale care va fi asigurată de Helsinki.

Finlanda a cerut, în urma acordului din 21 iulie pentru al doilea pachet de salvare a Greciei, ca statul elen să ofere colateral pentru garantarea împrumuturilor de urgenţă de la guvernul finlandez. Între timp, Finlanda şi Grecia au ajuns la un acord bilateral prin care statul elen s-a angajat să asigure garanţiile. Ulterior, guvernele din Austria, Olanda, Slovenia şi Slovacia au cerut la rândul lor garanţii similare.

Grecia vrea să convingă investitori privaţi care deţin obligaţiuni de circa 135 miliarde euro să participe la schemă, din totalul de 150 miliarde euro datorat de statul elen în titluri cu maturitatea până în 2020.