DACĂ VOR PIERDE PROCESELE Coltuc: "Băncile date în judecată de clienţi s-ar putea închide"

Actualizare 15:09 Ungaria: NBH alocă băncilor comerciale 3 miliarde euro pentru sprijinirea persoanelor care au credite în valută

Banca Centrală a Ungariei (NBH) a alocat din rezervele sale 3 miliarde de euro pentru a ajuta creditorii care vor fi obligaţi să despăgubească clienţii pentru modificările unilaterale ale contractelor considerate incorecte din cauza utilizării unui curs de schimb dezavantajos pentru clienţi, transmite Reuters.

Marton Nagy, director general al Băncii Ungariei, a anunţat că suma ar putea ajunge la 9-11 miliarde de euro, în funcţie de detaliile planului de convertire, care nu sunt încă cunoscute.

NBH a anunţat că este pregătită să furnizeze sectorului bancar mai multă valută, pentru planificata conversie în forinţi a creditelor ipotecare în valută.

"Scopul programului NBH este de a se asigura că retragerea creditorilor în valută se desfăşoară într-un mod rapid şi bine organizat, menţinând stabilitatea sistemului financiar, fără a afecta semnificativ rata de schimb a forinţului", a arătat Banca Ungariei.

În cazul instrumentului condiţionat, băncile trebuie să reducă datoria lor externă pe termen scurt cu jumătate din valuta primită, potrivit NBH.

Banca centrală din Ungaria a afirmat că rata de adecvare a rezervelor trebuie menţinută în timpul programului, care se va derula cel puţin până la sfârşitul lunii martie de anul viitor.

--------

Băncile de pe piaţa noastră care au fost acţionate în instanţă de clienţii împrumutaţi în valută s-ar putea închide dacă vor pierde procesele aflate pe rol, este de părere avocatul Marius Coltuc. Domnia sa ne-a spus, ieri, că pierderile întregului sistem bancar ar ajunge la 17 miliarde lei, în cazul în care clienţii vor câştiga procesele pe denominare.

"Sunt pierderi foarte mari la nivel de sistem, care ar duce la scăderea profitabilităţii acestuia la sub 10%, în condiţiile în care BNR impune un grad de profitabilitate a sistemului bancar de peste 10%. Vor rămâne pe piaţă băncile care protejează cât de cât şi clienţii, iar cele care nu fac acest lucru cu siguranţă vor pleca din România", ne-a spus Marius Coltuc, subliniind că împrumutaţii care au dat băncile în judecată au şanse foarte mari să câştige, având în vedere, printre altele, atât decizia luată de Tribunalul Galaţi (care a hotărât conversia în lei a unui credit în franci elveţieni la cursul de schimb de la data acordării împrumutului plus 10% şi anularea unor comisioane), cât şi precedentele create de cazurile internaţionale pe clauze abuzive.

Printre acestea se numără dosarele Kasler (Ungaria), Aziz şi Sanchez (Spania) şi decizia CJUE, toate câştigate de clienţi.

De altă părere era, în urmă cu câteva luni, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care afirma că sistemul bancar nu va fi afectat de o eventuală decizie de conversie a creditelor în franci elveţieni la cursul din momentul acordării lor: "Suma de bani care ar urma să nu mai fie încasată de bănci dacă s-ar stabili că diferenţa de curs valutar plătită în cazul creditelor în franci elveţieni este abuzivă s-ar ridica la maxim câteva sute de milioane de lei, ceea ce, pentru 40 de bănci, câte avem în România, nu este un pericol. Nici pentru cele care au acordat astfel de credite nu reprezintă un pericol".

Recent, însă, reprezentanţii Băncii Centrale subliniau: "Orice propunere legislativă ce vizează obligativitatea acceptării de către creditor a rambursării creditelor în valută la un curs diferit de cel de la momentul agreării restructurării creditului (pentru schimbarea monedei) nu poate fi susţinută de BNR întrucât contravine dispoziţiilor comunitare în materie - Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, din 4 februarie 2014 - act comunitar ce trebuie transpus în legislatia Statelor Membre nu mai tarziu de 21 martie 2016".

În opinia domnului Gheţea, sentinţele judecătoreşti de genul celei de la Galaţi nu ajută deloc la redresarea creditării, impactul modificării condiţiilor de creditare fiind "deosebit de puternic": "Astfel de interpretări nu sunt de natură să redreseze activitatea de creditare. Atunci când vezi ce ţi se poate întâmpla nu te mai grăbeşti să începi creditarea. În calitate de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), transmit îngrijorarea sistemului".

Avocatul ne-a precizat că sunt foarte multe procese pe rolul instanţelor, atât pe denominare, cât şi pe clauze abuzive. Majoritatea dosarelor au termen în octombrie-noiembrie 2014. "Contextul european este total nefavorabil băncilor. În absolut toate ţările, instituţiile bancare pierd în faţa clienţilor. Nu este un val împotriva băncilor, ci este un val de corectare, pentru că au existat, timp de cinci-şase ani, clauze abuzive în contractele de credite, iar băncile au încasat sume foarte mari din acestea", ne-a declarat domnul Coltuc.

Cu toate acestea, "reacţia băncilor este încă la fel de rece ca şi până acum", susţine specialistul, care opinează că impactul din piaţă nu este susţinut de politic în acelaşi mod cum este în Ungaria.

Marius Coltuc ne-a spus că, în prezent, pe rolul instanţelor noastre există circa 7.000 de dosare pe clauze abuzive, în fiecare dintre acestea solicitându-se circa 10.000 de euro.

• CPBR: "Membrii Consiliului Patronatelor Bancare din România au asigurat deja conversia a mii de credite de diferite tipuri din valută în lei sau în euro la solicitarea clienţilor persoane fizice"

În Parlamentul nostru se află în dezbatere mai multe proiecte legislative privind creditele în valută, unul dintre acestea vizând conversia în lei a creditelor contractate în franci elveţieni, la cursul din momentul acordării lor.

Deşi acestea au trecut de Senat, unele din ele tacit, se pare că presiunile din partea băncilor asupra parlamentarilor pentru ca aceştia să nu aprobe iniţiativele sunt considerabile.

Surse politice ne-au spus că aceste presiuni se fac atât prin intermediul Guvernului, cât şi prin Banca Naţională a României şi chiar prin intermediul Fondului Monetar Internaţional.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, susţine, însă, că reprezentanţii sistemului bancar "nu fac presiuni", ci "îşi spun punctul de vedere".

Avocatul Coltuc subliniază că cele câteva proiecte pe denominare şi credite neperformante, aflate în dezbatere la Parlament, ar putea să nu fie aprobate: "Întotdeauna a existat un lobby destul de mare din partea băncilor. Deşi se tot discută pe marginea iniţiativelor legislative din domeniu, având în vedere şi că este un an electoral, s-ar putea ca toate aceste dezbateri să aibă un efect de bumerang, adică proiectele să nu fie aprobate".

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) precizează că membrii săi "au asigurat deja pe parcursul ultimilor ani conversia a mii de credite de diferite tipuri din valută în lei sau în euro la solicitarea clienţilor persoane fizice, în conformitate cu normele de creditare în vigoare".

Potrivit unui comunicat de presă, băncile membre ale CPBR vor continua acest proces de conversie chiar în absenţa legislaţiei care doreşte să reglementeze în mod specific această posibilitate, însă ţinând cont de normele Băncii Naţionale a României şi de directivele europene.

CPBR consideră că "diferitele variante de proiecte de legi discutate inclusiv în ultimele zile în Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci a Parlamentului României trebuie să ţină cont de aspectele ce se doresc a fi reglementate prin directivele europene în domeniu". Comunicatul mai precizează: "Pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor şi nevoilor clienţilor, membrii CPBR pot lua în considerare extinderea aplicabilităţii cerinţelor referitoare la conversie sau de aplicare a altor mecanisme alternative de reducere a riscului valutar (ex.: restructurare sau refinanţare) stipulate de Directiva europeană. Astfel, conversia ar putea fi aplicată nu numai la creditele în valută garantate care vor fi acordate ulterior datei de implementare a directivei, ci şi la orice tip de credite în valută existente, indiferent dacă acestea sunt sau nu garantate".

Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCreditŢiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România, care deţin circa jumătate din totalul activelor bancare din sistem, angajaţii acestora reprezentând peste o treime din totalul lucrătorilor în sectorul bancar.

• Coltuc: "Rata de suspendare a procedurii de executare silită a crescut la 22-23%, de la 1% cât era anul trecut"

Pe piaţa românească, avem în jur de 2,5 milioane de credite neperformante şi 1,7 milioane de procese de executare silită în curs de derulare, estimează avocatul, care a ţinut să ne precizeze că firmele de recuperări creanţe demarează procesele de executare silită a clienţilor.

Avocatul Coltuc ne-a explicat: "Băncile vând portofoliile de credite neperformante. Doar BCR a vândut, recent, astfel de împrumuturi în valoare de 62 de milioane de euro, Volksbank - de 84 milioane euro, BRD Groupe Societe Generale - de 12 milioane euro etc. Băncile vând creditele la circa 20% din valoarea lor, iar compania care le cumpără urmăreşte să obţină de la client cel puţin 30% (n.r. din valoarea totală a creditelor), la care se mai adaugă şi comisionul de 10% pe care îl cere executorul. Aşadar, clientul ajunge să plătească în jur de 140% din valoarea iniţială a creditului, pentru că procesul de executare merge în mod obligatoriu până la capăt, precedura de cesionare a creditelor neperformante devenind, astfel total dezavantajoasă pentru consumator. În schimb, absolut toate sumele declarate anticipat sunt primite în totalitate de către bancă, de la asigurători".

Potrivit specialistului, în prezent, rata de suspendare a procedurii de executare silită a crescut la 22-23%, de la 1% cât era anul trecut, ca urmare a faptului că au început să fie depuse contestaţii pe noul cod de procedură civilă.

Pentru ca o procedură de executare silită să poată fi suspendată, din punct de vedere formal, clienţii trebuie să depună contestaţie la executare. Motivele invocate pentru obţinerea suspendării pot face referire la clauze abuzive, la legislaţia europeană, la suspendarea unui ajutor public etc., după cum ne-a spus Marius Coltuc.

Domnia sa ne-a precizatcă este esenţial ca împrumutaţii să depună contestaţia la executare în 15 zile de la momentul în care a fost comunicată executarea.