DAN SUCIU, BNR: "O componentă minimală din indicele de inflaţie de 6,3% este sub influenţa dobânzii de politică monetară"

Banca Naţională a României (BNR) nu a ratat nicio măsură în trecut, iar instituţia va realiza o analiză pentru a vedea ce măsuri se mai pot lua pentru a tempera avansul preţurilor de consum, a declarat, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o intervenţie la Digi24. Acesta a susţinut că doar o componentă minimală din indicele de inflaţie de 6,3% la luna septembrie este sub influenţa dobânzii de politică monetară.

Întrebat dacă BNR a ratat ratat vreo măsură în trecut, aşa cum a sugerat recent premierul demis Florin Cîţu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale a răspuns: "Nu, în niciun caz. Premierul vorbea despre caracterul tranzitoriu al inflaţiei, de faptul că şi banca centrală a mizat pe acest caracter tranzitoriu al inflaţiei. Subiectul este unul amplu discutat, la nivel european, la nivel mondial - este o întreagă discuţie: în ce măsură acest puseu inflaţionist care nu este numai în România este unul tranzitoriu sau nu. Şi Banca Naţională urmăreşte subiectul cu foarte mare atenţie. L-am abordat în detaliu în ultimul raport asupra inflaţiei, dar şi în minuta pe care ştiu că premierul a citit-o zilele trecute, a citat din ea. Aşa că este un subiect în jurul căruia disputele şi discuţiile sunt ample. Suntem parte din aceste discuţii şi suntem parte în această situaţie care vede acest puseu inflaţionist mai mult în momentul prezent (şi mai puţin în viitor)".

Reprezentantul BNR a mai spus că puseul inflaţionist din România vine într-o proporţie dominantă din preţurile mai mari la energie.

"Evident că puseul acesta inflaţionist vine din preţurile la energie. Ele au o pondere dominantă în indicele acesta de 6,3% pe care l-am avut în septembrie, undeva la peste 3 procente sunt preţurile la energie. Dacă mai punem şi alte preţuri volatile şi administrate care la rândul lor au crescut, în mod paradoxal, suntem la peste 4 (la sută) cu aceste componente ale indicelui care aproape că nu pot fi afectate sau influenţate de o decizie de politică monetară. Vom face şi noi evaluările în luna următoare în funcţie de precedenta decizie, să vedem cum a fost ea intercalată, cum a fost ea resimţită în piaţă, în urma deciziei de majorare a dobânzii de politică monetară, şi vom analiza situaţia să vedem ce măsuri mai putem lua. Dar trebuie să ţinem cont de acest fapt, că o componentă minimală din indicele de inflaţie este sub influenţa dobânzii de politică monetară", a spus Dan Suciu.

În privinţa riscurilor şi incertitudinilor, oficialul băncii centrale a spus că trebuie depăşită criza pandemică cu care ne confruntăm, criză în funcţie de care trebuie acţionat. Întrebat despre minuta şedinţei din 6 octombrie, care subliniază mai multe riscuri, Suciu a arătat că aceste riscuri ţin în principala de politicile fiscal-bugetare ale guvernului.

De asemenea, Suciu a sugerat din nou că evoluţia actuală a preţurilor de consum trece dincolo capacitatea de intervenţie a băncii.

"Minuta (şedinţei BNR) are rolul de a sublinia riscurile şi incertitudinile. Nu subliniem acolo nişte dezastre iminente, ci riscuri şi incertitudini pentru că riscurile şi incertitudinile, odată relevate, există şansa să fie evitate. Aceasta este logica sublinierii unor riscuri într-un document oficial al băncii centrale, fie că e vorba de o minută sau de un raport. Evident că acestea ţin în principal de politici fiscal-bugetare pentru că avem o zonă de impredictibilitate inclusiv cauzată de criza politică şi în acelaşi timp de evoluţia preţurilor care ţine până la urmă de un context global, şi local, dincolo de capacitatea băncii de intervenţie. Dar să nu uităm că, totuşi, avem o zonă de predictibilitate: am avut, cel puţin la nivelul cursului de schimb, o anumită temperare a cursului, este un curs oarecum stabil în această valoare de 4,94 (lei/euro). De asemenea, dobânzile au crescut într-adevăr dar ele sunt la o dimensiune acceptabilă, sunt la nivelul de dinainte de criză. Haideţi să vedem şi următorul risc cum poate fi el evaluat şi depăşit, anume criza pandemică, pentru că până la urmă acestea sunt situaţiile cu care ne confruntăm în funcţie de care trebuie reacţionat", a afirmat purtătorul de cuvânt al entităţii bancare centrale.

Totodată, potrivit acestuia, următoarele luni ar putea aduce presiuni inflaţioniste suplimentare, inclusiv din majorarea salariului minim: "Da, Consiliul de Administraţie a subliniat acest risc în minută pentru că este un risc clasic, această spirală ca odată ce avem un puseu de inflaţie să crească salariile şi în consecinţă spirala să se dezvolte. Nu ştiu dacă neapărat salariul minim este cel care declanşează această spirală, dar evident că el pune o oarecare presiune inflaţionistă suplimentară. O evoluţie care să ducă la creşteri salariale semnificative într-un context inflaţionist sigur că poate crea acest lucru şi acesta este riscul, nu certitudinea, pe care o subliniază minuta (BNR)".

Oficialul BNR a mai tras atenţia şi că există incertitudini în privinţa capacităţii României de absorbţie a fondurilor UE, având în vedere istoricul ţării noastre.

"Sublinia asta şi premierul, că există un istoric negativ al absorbţiei de fonduri europene care ne face să fim rezervaţi în a evalua reuşita aceasta. Este o abordare prudentă pe care trebuie să o avem şi să subliniem din nou riscurile. Evident că se mizează foarte mult pe aceste absorbţii, au un rol foarte important în consolidarea unui cont curent care şi aşa este sub presiune pentru că avem un deficit mare la nivelul contului curent şi este una din soluţiile care poate aşeza contul curent pe o altă dimensiune. Mizăm foarte mult pe aceste absorbţii, noi ca ţară", a mai spus Dan Suciu.

Acesta a mai punctat, ca exemplu de risc cu posibil impact asupra monedei naţionale, accentuarea deficitelor. Potrivit acestuia, un deficit bugetar care să iasă din plafonul pe care şi l-a asumat guvernul, de 7,1% din PIB, ar putea duce la o pierdere a încrederii în moneda naţională. Un alt risc menţionat de Suciu este slăbirea economiei româneşti care ar putea duce la o creştere a importurilor în aşa măsură încât presiunea pe curs să fie mai puternică decât este în prezent.