DAN SUCIU, PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL BNR: "Inflaţia va avea un vârf în aprilie 2022, după care va scădea"

Inflaţia va avea un vârf undeva în aprilie 2022, după care va începe să scadă, a afirmat, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), într-o intervenţie la Digi24. Amintim că BNR a majorat marţi dobânda-cheie cu 0,25%, la 1,75%, şi a majorat coridorul facilităţilor permanente cu încă 0,25% de la 0,5% la 0,75%.

Oficialul BNR a declarat: "Avem un şoc al inflaţiei, se vede acest lucru, este evident. Am primit şi datele de la INS, un 7,9%, o cifră relativ mare, nimic de spus. De aici evident preocuparea pentru o creştere a dobânzii ceva mai accentuată, dar să nu uităm că până la urmă un lucru e clar şi Banca Naţională l-a spus de mult: epoca dobânzilor mici a trecut. Urmează de aici încolo creşteri. Important este să găsim momentul, dozajul şi dimensiunea acestor creşteri pentru perioada imediat următoare în contextul în care sunt câteva elemente caracteristice pentru România şi nu numai. Pentru că dacă vorbim de creşterea preţurilor la energie şi combustibili - aceasta este generală, dar avem elementele de plafonare de preţ pe energie care au intrat în vigoare de la 1 noiembrie şi vom vedea cum se vor transcrie ele în preţuri. Probabil că vom avea o uşoară descreştere a presiunii inflaţioniste până în momentul în care plafonarea va ieşi din joc, în aprilie, când vom avea probabil un maxim (al inflaţiei). Dar evident că trebuie să ţinem cont de acest element tranzitoriu al evoluţiei preţurilor la energie, cu atât mai mult cu cât credem că nu vor fi creşteri la nesfârşit a preţurilor de pe pieţele internaţionale, inclusiv la combustibili. Deci este un element de care trebuie să ţinem cont. Apoi, evident că ne interesează recuperarea economică. Am avut o recuperare pe creşterea economică în primele trimestre ale acestui an, ritmul s-a mai încetinit, încă suntem în parametri optimi să spun aşa dar ritmul a mai încetinit şi rămâne să vedem cum evoluează pandemia, criza politică şi criza energetică. Deci sunt foarte multe incertitudini care ne-au dimensionat la acest nivel".

Suciu a explicat şi cealaltă decizie a BNR care creşte costul banilor, respectiv creşterea coridorului de variaţie pentru facilităţile permanente. Totodată, oficialul băncii centrale a spus că BNR şi România este cu dobânda-cheie la nivelul din regiune.

"E o scumpire mai mare (a banilor decât creşterea dobânzii-cheie cu 0,25%) dacă ne uităm şi la cealaltă măsură pe care a luat-o banca centrală, una mai tehnică, într-adevăr, de creştere a coridorului de variaţie (de la 0,5% la 0,75%). Este o schimbare tehnică, dar care pentru creditele pe care le iau băncile de la banca naţională presupune o scumpire cu încă 0,25%. Deci, pe scurt, avem la nivelul creditării o scumpire cu 0,5%. Este o dimensiune tehnică mai puţin clară pentru populaţie, care se uită direct la nivelul dobânzii care a crescut cu să zicem doar 0,25%. Dar chiar şi aşa ea este la nivelul aproape similar cu ce avem în regiune: Ungaria are 1,8%, Polonia este uşor sub noi dar urmează o altă majorare, deci toate aceste lucruri până la urmă arată că suntem în acelaşi orizont de variaţie şi noi şi ei în ceea ce priveşte dobânzile", a explicat Dan Suciu.

Acesta a adăugat că măsurile băncii centrale se resimt în pieţe şi în cererea de creditare cu o întârziere generală de circa 6 luni.

"Efectele (majorării dobânzilor) sunt pe termen mult mai lung. Se vor resimţi în piaţă printr-o oarecare scădere de preţuri într-un interval mai mare de timp. Nu se vor resimţi mâine şi nici poimâine. Durata de timp de la stabilirea unei decizii de politică monetară până când ea se simte în piaţă este undeva chiar la 6 luni. Deci din punctul acesta de vedere nu vom vedea modificări semnificative. Nici nu este cazul pentru că aceste preţuri sunt extrem de volatile. Ele depind de moment, de ofertă, de cerere. Preţurile la alimente mai ales ţin de această volatilitate sezonieră asupra cărora nu putem să intervenim în sezonul respectiv", a spus Suciu.

Oficialul BNR a reiterat că celelalte bănci centrale din regiune mişcă în sus dobânzile mai puternic decât BNR, dar România "este la acelaşi nivel cu dobânzile".

"Ele au pornit de la zero. Noi nu am pornit de la zero şi de aceea paşii noştrii sunt ceva mai mici, pot fi mai mici", a arătat Suciu.

Totodată, purtătorul de cuvânt al băncii centrale a arătat că în prezent există foarte multe riscuri şi incertitudini în România.

"Există şi această incertitudine legată de evoluţia politicii fiscale. Până la urmă ne uităm aici cum va arăta şi cine va fi membru într-un guvern. Dar evoluţia politicii fiscal-bugetare evident ne va interesa foarte mult. Ne va influenţa foarte mult indicii de inflaţie dacă sunt anumite decizii (de majorare a cheltuielilor bugetare şi stimulare a cererii - n.r.). Nu vreau să le anticipez şi nici nu este cazul pentru că suntem la începutul negocierilor, la începutul discuţiilor, la începutul propunerilor. Dar evident politica fiscal-bugetară are un impact poate asemănător cu al preţurilor la energie, dacă este stabilită într-o anumită direcţie", a spus Suciu.

Acesta a mai explicat că abia când creşterile de preţuri se vor duce în indicele CORE2 ajustat al băncii centrale ne vom confrunta cu riscul unei inflaţii susţinute pe termen lung, mai greu de combătut.

"În componenta indicelui de inflaţie noi ţintim o anumită parte care tehnic se numeşte CORE2 ajustat. De ce este importantă această componentă care exclude preţurile la energie şi preţurile considerate volatile, sezoniere, la alimente şi aşa mai departe: pentru că acestea au o altă dinamică, dar dacă preţurile acelea se transmit asupra creşterii CORE2 ajustat care în acest moment este încă în dimensiuni de 3%, ceea ce este rezonabil, dar dacă se transmite spre CORE2 ajustat vom avea o inflaţie pe termen lung susţinută şi greu de combătut. Aşa suntem încă în ipoteza unei evoluţii a inflaţiei care are un anumit ciclu. Deci va avea un vârf undeva prin aprilie după care va începe să scadă. (...) La final de an suntem aproape la acest nivel cu inflaţia pentru că va intra în vigoare şi plafonarea, venim şi cu prognoza pentru final de an şi pentru anul viitor. (...) Dar nicicum nu avem această prognoză să avem o inflaţie de două cifre, nu ne mai apropiem de două cifre. ROBOR şi IRCC evident vor creşte pentru că cresc costurile de finanţare pentru bănci, cum spuneam. Costul de finanţare este deja cu 0,5% în plus, nu doar 0,25% şi evident că politica monetară se transmite prin intermediul creditului. Scumpim creditul tocmai pentru a combate inflaţia", a explicat Suciu.