Liderul conservator Dan Voiculescu a încercat să demonteze ieri, într-o conferinţă de presă, acuzaţiile conform cărora ar fi desfăşurat acţiuni de poliţie politică înainte de 1989. Astfel, domnia sa a adus în faţa presei dosarul în baza căruia CNSAS a decis că Dan Voiculescu a făcut poliţie politică.
Avocatul liderului PC, Sergiu Andon, a prezentat mai multe documente, în special note adresate conducerii întreprinderii VITROCIN, prin care Voiculescu informa asupra contactelor cu străinii sau despre rudele stabilite în străinătate. Tot astfel de relatări se regăsesc şi în unele note către Securitate. Potrivit spuselor domnului Andon, toate aceste documente provin din dosarul de urmărire informativă a lui Voiculescu, deoarece acela de colaborator nu există, fiind alcătuit doar din "două coperţi". Avocatul preşedintelui PC a încercat să acrediteze ideea conform căreia clientul său nu numai că nu a fost colaborator al Securităţii, ba chiar a fost unul dintre cei aflaţi mereu în atenţia acesteia, fiind urmărit permanent.
În ceea ce priveşte numele de Felix, acesta se regăseşte pe doar două dintre notele prezentate, ambele cu aceeaşi dată. Sergiu Andon susţine că acestea ar fi şi singurele. Existenţa unui nume conspirativ a fost justificată ca o cerere a conducerii întreprinderii, fiind o procedură standard în astfel de cazuri. Totuşi, alte note care făceau referire la acelaşi gen de lucruri purtau numele de Dan Voiculescu.
În ceea ce priveşte formulările care ar putea să îl incrimineze pe Voiculescu, ele au fost explicate prin faptul că ofiţerii de securitate l-ar fi obligat la acest mod de exprimare. Întrebat dacă acesta este adevărul, Dan Voiculescu a spus că nu îşi aminteşte, dar probabil că aşa stau lucrurile. Mai mult, domnia sa a declarat că nu îşi aminteşte nici cine i-a sugerat numele de Felix, dar bănuieşte că este vorba despre directorul VITROCIN.
Oricum, preşedintele PC şi-a exprimat dorinţa de a fi "alintat" de către presă cu apelativul Dorin, cel care se regăseşte în dosarul său de urmărire.
În legătură cu eventualele indicii conform cărora ar fi fost implicat în activităţi de contraspionaj economic, Voiculescu a evitat să spună direct dacă a efectuat sau nu astfel de activităţi. Susţinut de avocatul său, liderul PC a declarat că "nu a turnat" pe nimeni, deoarece "caracterul său nu i-ar fi permis". Din acest motiv, spune domnia sa, nu doar că nu a colaborat cu organele de securitate, dar chiar "le-a tras ţeapă".
• Liderul PC se consideră victima lui Vântu şi Dinescu
Preşedintele PC s-a declarat victima unei "conspiraţii politice cu implicaţii economice", în centrul căreia i-a plasat pe Sorin Ovidiu Vântu, "un personaj cel puţin dubios", şi Mircea Dinescu, "un mercenar ieftin, un circar îndrăgostit de propria imagine". De asemenea, domnia sa a calificat decizia CNSAS privitoare la activitatea sa din perioada comunistă drept o "imixtiune politică nepermisă" menită să împiedice numirea sa în postul de ministru de stat. În această conspiraţie au fost plasaţi, cu o undă de îndoială, şi Traian Băsescu, care nu şi-ar fi dorit o echipă Tăriceanu-Voiculescu, dar şi Călin Popescu-Tăriceanu, care nu are nevoie în echipa guvernamentală de un om cu personalitatea lui Voicu-lescu, potrivit afirma-ţiilor acestuia din urmă.
Dorinţa lui Mircea Dinescu de a participa la această "conspiraţie" este explicată de fostul patron al trustului "Intact" prin refuzul său de a cumpăra "publicaţiile falimentare" ale lui Dinescu (Aspirina Săracului, Plai cu Boi şi Dilema Veche) şi prin faptul că emisiunea în care acesta apărea la Antena 1 a fost scoasă din grila de programe. Ba mai mult, Voiculescu a cerut autorităţilor competente să verifice dacă Mircea Dinescu nu a fost racolat de Securitate în 1983 şi modul în care a primit un apartament în 1984.
Motivaţia lui Sorin Ovidiu Vântu este dată, în opinia lui Voiculescu, de concurenţa de pe piaţa media. Ca să-şi probeze spusele, Dan Voiculescu a cerut CNSAS să facă publice înregistrările de la audierile sale din 2003, respectiv 2006.