Sistemul bancar românesc asigură 92% din necesarul de finanţare a economiei, peste ponderea înregis-trată la nivel european, de 75%, sau cea din Statele Unite ale Americii, de 25%, a declarat, ieri, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţei Române a Băncilor (ARB). "În industria românească, procentajul de 92% arată o elasticitate de 1 între economie şi piaţa bancară, ceea ce prezumă că modelul bancar se transformă în model de business la nivel economic în general, pentru că finanţarea fiind atât de mare în pasivele companiilor partenere - clienţi din domeniul bancar - face ca modelul de business bancar să se transforme în modelul de business al întreprinderii", a afirmat Dănescu, citat de Mediafax.
El a arătat că în general intrarea unui nou produs pe piaţă depinde într-o mare măsură de industria bancară, care nu poate prelua un produs la nivel individual decât dacă-i oferă un avantaj competitiv.
"Pe de altă parte, clientul are aşteptări din ce în ce mai mari. Aşteptările de la acest produs sunt ca şase miliarde de utilizatori de telefonie mobilă să poată folosi serviciile de mobile banking, să-şi poa-tă crea o viaţă mai uşoară, prin eficienţă şi viteză în special, pentru că poate face operaţiunile de oriunde", a spus Dănescu.
El a explicat că există o paradigmă între dorinţa băncilor de a relaţiona cu clienţii şi produsele de tehnologie modernă, care distanţează tot mai mult clienţii de bancă.
Potrivit lui Dănescu, răspunsul la această paradigmă ar consta în forţa reglementării şi supravegherii în industria bancară, vorbindu-se tot mai mult de uniunea bancară, care ar putea supraveghea 9.000 de bănci, "o super industrie". Aceasta ar duce la uniformizarea comportamentului jucătorilor implicaţi în industrie.
Pe de altă parte, reglementările comportă costuri, care în final sunt resimţite de către clienţii băncilor în costurile produselor pe care le achiziţionează.