DANIEL DĂIANU, CONSILIUL FISCAL: "O nouă criză va duce la un exod accentuat de oameni, din ţara noastră"

Apariţia unei noi crize economice va face ca ţara noastră să se confrunte cu un exod accentuat de oameni, a spus, ieri, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, în cadrul unei conferinţe organizate la Sinaia.

Daniel Dăianu a declarat: "Tinerii nu mai au răbdare. Nici bătrânii nu mai au răbdare, care spun că trebuie să trăim mai bine. Tinerii vor să trăiască mai bine, dar nu sunt obligaţi să trăiască în România. Vor să se ducă să trăiască într-un alt stat membru. Unele ţări din Europa de Est au politici demografice. Dar ca să ai o politică demografică după cum se încearcă, prin natalitate, prin susţinerea familiei, nu trebuie să ai resurse bugetare?"

Preşedintele Consiliului Fiscal a adăugat: "Vedeţi, consolidarea bugetară nu înseamnă numai să avem deficite mai mici ca să nu ne penalizeze pieţele. Înseamnă să avem resurse bugetare mai multe pentru a putea finanţa mai bine sănătatea, educaţia. Pentru a sprijini familia, a creşte natalitatea, a apăra ţara".

Daniel Dăianu a punctat că bugetul întruchipează un contract politic şi social între cetăţeni şi stat.

"Dar statul trebuie să aibă resurse, iar economia privată ar trebui să fie interesată ca statul să onoreze acest contract. Nu un stat abuziv, măcinat de corupţie instituţională, bazat pe cumetrie", a spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu a punctat că există presiuni din partea mediului de afaceri privind reduceri de taxe şi impozite.

Preşedintele Consiliului Fiscal a spus: "Taxa clawback, iar să o reducem? Noi ne ocupăm de finanţele publice ale României, nu de ce vrea industria farma. Îmi pare bine că Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a spus public că sunt presiuni mari din partea mediului de afaceri, chiar şantaje. Dar chiar ne temem? Politica economică se face pentru România, nu pentru o firmă sau alta. Indiferent că e firmă naţională sau firmă locală".

Daniel Dăianu a subliniat că, fără transparenţă, venituri fiscale mai mari, fără un mediu de afaceri sănătos, economia nu fucţionează.

"Teza că veniturile fiscale nu pot fi crescute este incorectă. S-a realizat în Bulgaria şi Polonia. Există teza că nu e bine să creştem veniturile fiscale, pentru că luăm de la cetăţeni, de la economia privată. Este o prostie. Dar statul nu trebuie să furnizeze bunuri publice? Sectorul privat construieşte singur autostrăzi? Putem să privatizăm în totalitate sănătatea şi educaţia? (...) Este nevoie de politici industriale", a spus Daniel Dăianu, care a adăugat: "Avem mari probleme privind disciplina financiară. Trebuie să combatem evaziunea".

În opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, realizarea unui deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2020 ar fi o performanţă.

"Ar fi grozav să reuşim să colectăm mult mai bine, însă a crede că pentru 2020 şi 2021 numai printr-o colectarea mai bună şi o scădere a cheltuielilor se pot atinge ţintele de deficit bugetar este, în opinia mea, o ipoteză eroică, nerealistă", a spus Daniel Dăianu. Preşedintele Consiliului Fiscal a punctat că bugetul rămâne o mare problemă nerezolvată a ţării noastre.

Conform unei prezentări a acestuia, la o eşalonare pe patru ani a creşterii cu 40% a punctului de pensie, deficitul bugetar în 2020 ar fi de 4-4,1% din PIB, iar în 2021 de 4,2%. Cu alte măsuri ne-am putea apropia de ţinta de 3,6%, în 2020. Însă, în opinia domniei sale, recalcularea pensiilor din 2022 ar adăuga 1% din PIB, la deficit, fiind, deci, nevoie de alte măsuri compensatorii necesare".