DANIEL DĂIANU: "Ieşim din pandemie, dar intrăm într-un nou război rece"

Invadarea militară a Ucrainei de către Rusia vine după o suită de crize ce au cuprins lumea - pandemia şi criza energetică generată de creşterea brutală a preţului energiei, care, în esenţă, înseamnă o scumpire a vieţii. Ieşirea din pandemie, ce este anticipată pentru acest an în Europa, este urmată, ca într-un vis urât devenit aievea, de intrarea într-un război rece, cu ipostază de război "cald" şi o criză umanitară în Ucraina, scrie Daniel Dăianu în Euro Monitorul publicat astăzi de BNR, potrivit Hotnews.

Constatări/prognoze privind implicaţiile acestui război ţin de bun simt, sună ca platitudini, încă merită să fie repetate: redresarea economică va fi încetinită (în scenarii optimiste cu intre 0,5-1%; alte scenarii cresc ajustarea prognozelor), costuri de tranzacţie mai mari, comerţul este afectat negativ, inflaţia capătă tracţiune sporită.

Explicaţii sunt evidente: problema energetică devine mai complicată, greutăţi accentuate în aprovizionare cu materii prime de bază, criza majoră pe piaţa cerealelor (Rusia şi Ucraina fiind mari exportatori) şi, nu în cele din urmă, incertitudini exacerbate ce măresc aversiunea faţă de risc.

Se poate vorbi de un nou "ciclu secular" (a la Kondratiev), care împleteşte efecte ale unor mari schimbări tehnologice cu evenimente economice si politice de amploare

Într-un scenariu dintre cele nefavorabile se poate ajunge la cvasistagnare economică, deşi eu continui să cred că în ţările UE nu va fi consemnată, în ansamblu, o asemenea evoluţie în acest an. Este de văzut însă mersul războiului, dacă si când se va ajunge la un armistiţiu, în ce condiţii si tot felul de implicaţii. Care va fi impactul sancţiunilor...

Depinde şi de măsuri luate la nivel UE (în domeniul energiei în special), de armonizarea de politici, de implementarea planurilor naţionale de redresare si rezilienţă care să atenueze impactul războiului, al reverberaţiilor pe pieţe, de reacţii ale mediului de afaceri - mai ales în state ce sunt în imediata vecinătate a conflictului militar. Cooperarea între UE si SUA, cu alte state, intră în acest tablou schiţat, subliniază Hotnews.

Băncile centrale vor avea o misiune mai dificilă în a controla inflaţia, care era prefigurată, înainte de criza ucraineană, să se îndrepte către ţintele urmărite abia în 2023. Întărirea politicilor monetare nu va fi probabil întreruptă, dar existând un compromis ( trade-off) ce priveşte dinamica economică vor rezulta adaptări.

Contează aici flerul si priceperea bancherilor centrali în a găsi o cadenţă a paşilor de luptă cu inflaţia care să nu împingă economiile, dinamica PIB, în teritoriu negativ.

În Cehia, Polonia, Ungaria băncile centrale au crescut iar, drastic, rate de politică monetara. Menţionez aceasta întrucât BNR nu are cum să ignore diferenţiale de rate de politică monetară în ţările vecine, mai ales în condiţii de mari incertitudini şi când mişcări de capital pot pune presiune mare pe monedele naţionale. În cazul nostru operează si vulnerabilitatea ce decurge din "deficitele gemene".

Deficitul de cont curent a fost probabil în jur de 7 la sută din PIB în 2021, cu deteriorare a finanţării negeneratoare de datorie externă; deficitul bugetar, cash, a fost de 6,7 la sută din PIB în 2021.

Ambele deficite au componenta structurală semnificativă

Războiul din Ucraina nu anulează nevoia de consolidare fiscală/bugetară, care trebuie să fie realizată în câţiva ani, cu paşi vizibili. Iar anunţata creştere necesară a cheltuielilor pentru apărare, la circa 2,5 la sută din PIB, îngreunează acest proces. Consiliul Fiscal, în mod repetat, a subliniat că avem nevoie de un buget public robust, cu venituri proprii substanţial mai mari. Vedem şi acum că evenimente extraordinare, ca acest război, ilustrează fragilitatea bugetului public al României.

Aşa cum efecte ale schimbării de climă, ale tranziţiei energetice, reclamă venituri bugetare mai mari. Nivelul foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuţii este de cca 27 la sută din PIB) este o problemă de securitate naţională. Mai este de notat ceva important: politica monetară nu poate compensa inconsecvenţe, erori în politica bugetară. Un derapaj bugetar major pune presiune pe moneda naţională, iar o intervenţie a băncii centrale prin întărirea în exces a politicii monetare, pentru a compensa un derapaj bugetar, nu este lipsită de efecte indezirabile, să ne gândim, de pildă, la costul creditării, notează Daniel Dăianu în raport.

Bugetul public trebuie să fie protejat, chiar în vremuri de mare vitregie

Am mare dificultate în a înţelege propuneri de diminuare de taxe în mod generalizat ( la TVA de pilda) şi impozite (la contribuţii). Reducerea accizei la carburanţi nu ar avea eficacitate. Scăderi de taxe si impozite, ce privesc venituri permanente ale bugetului public, ar îndrepta deficitul bugetar în direcţia opusă unei consolidări bugetare. Iar pieţele ne-ar penaliza, ar reacţiona chiar dacă datoria publică este încă la un nivel gestionabil (sub 50 la sută din PIB).

Un argument ca o inflaţie mai înaltă, un deflator mai mare decât cifrele pe baza cărora s-a construit bugetul, ar ajuta execuţia bugetară este înşelător. Iar că asemenea reduceri de fiscalitate ar fi numai temporare sună neconvingător.

În România trebuie să regândim regimul fiscal, prin eliminarea de privilegii necuvenite şi alte incoerenţe, să reducem masiva evaziune fiscală

În condiţiile de acum ar fi nu numai un demers corect din punct de vedere al echităţii fiscale, dar si absolut necesar în vremuri de mare adversitate. Dacă măsuri de plafonare temporară şi compensare a unor facturi, în domeniul energiei, au temei (chiar dacă se poate discuta alcătuirea concretă a acestora), o plafonare a preţurilor la alimente este periculoasă. Riscăm să avem penurie, să încurajăm specula.

Se poate în schimb recurge la vouchere de protecţie a cetăţenilor foarte vulnerabili, care să le permită acces la alimente de bază. Nu are sens să ajuţi pe cei care nu au nevoie, am risipi bani dintr-un buget public oricum sărac. Trebuie să ajutăm fermierii, care să beneficieze de carburanţi si fertilizanţi la costuri rezonabile, conform Hotnews.

Agricultura este o ramura vitală, ce priveşte securitatea alimentară

Masurile, în general, să fie ţintite. Este nefondată opinia auzită la unii că statul roman ar fi ameninţat de faliment. Drept este că avem buget public fragil si există deficite externe importante. Dar consolidarea bugetară nu este misiune imposibilă.

În plus România face parte din UE şi aşa cum au dovedit anii 2009-2011, criza de lichiditate, ce putea deveni una de solvabilitate, a fost evitată printr-o corecţie macro, bugetară, chiar dacă foarte dureroasă, cu ajutorul primit de la UE şi instituţii internaţionale.

Mai este o teză greşită: că banii din PNRR ar putea finanţa deficitul bugetar. Acele resurse ca şi fonduri structurale şi de coeziune pot sprijini redresarea economiei, reforme, tranziţia către energie verde si digitalizarea economiei; pot sprijini balanţa de plăţi. Sunt însă resurse europene ce pot fi utilizate ţintit, în domenii sociale si ajutorarea unor întreprinderi. Am putea imagina ca unele cheltuieli militare, investiţii în domeniul de apărare, să intre sub incidenţa unei reguli speciale, care să le excludă din măsurarea deficitului bugetar. Dar este nevoie de o decizie la nivelul UE în această privinţă. Oricum, bugetul public al României are nevoie de venituri proprii substanţial mai mari.

Revenind la contextul internaţional, situaţia din Ucraina accentuează alunecarea către blocuri economice şi politice - mai concret, între lumea democratică (SUA şi UE, alte state democratice), Rusia şi China, pe de altă parte; se intră într-un nou război rece, cu o "ordine mondială" mai vagă, cu accentuare a tendinţei de de-globalizare, regionalizare de fluxuri comerciale şi lanţuri de producţie, o competiţie aprigă pentru materii prime de bază, metale rare. Multora nu le place să vorbească despre sfere de influenţe, dar în lumea reală Realpolitk operează, menţionează Dăianu în raport.

Confruntarea economică şi geopolitică se va intensifica pe pământ, în spaţiu, pe apă

Această confruntare va avea costuri economice, cu exprimare în viaţa cetăţenilor. Atacuri informatice (cyberfare) intră în registrul confruntării. În lumina celor spuse mai sus, PNRR nu trebuie să fie un măr al discordiei politice; el este un sprijin excepţional pentru economia noastră având în vedere timpurile în care trăim. PNRR şi celelalte resurse europene ar putea duce investiţiile publice la peste 6 la sută din PIB anual. Trebuie să valorificăm mult mai bine resursele naturale (inclusiv ţiţei şi gaz natural - onshore şi offshore, hidro, etc.), să ne ocupăm în mod serios de industria agroalimentară autohtonă, să avem rezerve strategice (alimente şi combustibil) asigurate - nu numai pentru iarna următoare. Vedem cum iar ajungem la bugetul public. UE trebuie să îşi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia, dar nu va fi simplu. Sancţiunile au costuri de ambele parţi şi nu întâmplător Preşedintele Biden şi lideri europeni spun că apărarea democraţiei reclamă sacrificii.