Daniel Ionescu, deputat: "BNR deţine mecanisme de administrare a bulelor speculative"

Accesul mai dificil la lichidităţi al băncilor din Româ­nia a determinat băncile stră­ine să profite de nevoia de finanţare a celor autohtone şi să speculeze oportunităţile de câştig apărute pe piaţa interbancară, susţine deputatul de Vrancea, Daniel Ionescu.

În ultima perioadă, Banca Naţională a observat că unele dintre băncilele comerciale care, în mod obişnuit, se refinanţau apelând la BNR (girând cu instrumente tradiţionale), au primit o infuzie semnificativă de resurse de lichiditate din partea unor bănci străine, susţine deputatul. Aceste bănci erau interesate să acceseze nivelul deosebit de remunerator al dobânzilor din sistemul bancar românesc, a explicat domnia sa.

Domnul Ionescu a precizat că aceste infuzii constituie suportul speculaţiilor asupra leului, urmată de o deteriorare, chiar dacă conjuncturală, a mediului interbancar ce are repercusiuni negative asupra economiei reale.

Banca Centrală a fost nevoită să înăsprească condiţiile de finanţare a creaţiei de monedă (creditelor) pentru băncile comerciale, inclusiv în ceea ce priveşte acceptarea drept gaj a angajamentelor pe care le încheiau, a precizat deputatul.

Domnul Ionescu a explicat că mecanismul prin care banca centrală asigură nevoia de lichiditate a băncilor (după epuizarea resurselor acestora) constă în acceptarea angajamentelor de plată ale acestora pe care le primesc, la rândul lor, de la clienţi. Aceste tranzacţii se realizează în schimbul unor dobânzi şi comisioane pe care băncile care solicită lichidităţi le suportă, a mai precizat domnia sa.

În afară de apelul la banca centrală, băncile comerciale mai au şi alte mijloace prin care îşi pot asigura lichiditatea necesară fluidizării fluxurilor de credite, a precizat deputatul.

În condiţiile în care banca centrală nu mai acceptă dezvoltarea creditului pe baza angajamentelor băncilor, acestea, fie apelează, fie sunt apelate de alte bănci care dispun de lichidităţi a mai precizat domnia sa, adăugând: "Există două modalităţi pentru asigurarea nevoii de lichiditate din resurse externe: de la banca mamă sau de la bănci străine care dispun de lichidităţi şi care vor să le speculeze".

Se crează o asimetrie artificială între băncile din sistemul bancar autohton care nu apelează la resurse externe şi băncile care beneficiază de suport extern, explică deputatul. "Rezultatul este simplu: cu lichidităţile refăcute, prima categorie de bănci oferă credite celei de-a doua categorii, la dobânzi care pot depăşi 200%", a adăugat Daniel Ionescu.

Domnia sa a explicat: "Această încercare de speculaţie pe leu nu putea să rămână indiferentă Băncii Naţionale care, uzând de poziţia sa finaciară solidă, a putut contracara încercarea de creştere a costurilor creditului interbancar şi, în consecinţă, a creditului clienţilor". O creştere de durată a dobânzilor ar fi avut şi încă poate avea repercusiuni majore, atât la nivelul populaţiei, cât mai ales la nivelul operatorilor economici, al investiţiilor şi, implicit asupra ritmului de creştere a economiei reale.

Daniel Ionescu a mai explicat că Banca Naţională este continuu preocupată de deficitul de cont curent din perspectiva efectelor adverse pe care le poate induce asupra cursului principalelor valute de interes pentru ţara noastră. "O scumpire a monedei europene însemnă, în primul rând, o scumpire a importurilor şi implicit a producţiei, în ultimă instanţă, o scădere semnificativă a nivelului de trai al populaţiei", susţine domnia sa.

BNR deţine şi mecanismele de administrare a bulelor speculative de care încă nu a fost nevoie, apreciază deputatul. "Între o bancă comercială şi banca centrală există o diferenţă uriaşă, de talie, de capacitate de intervenţie. Una este o bancă comercială care are în spate capitalul său social şi alta e Banca Naţională care are în spate Romania", a precizat Daniel Ionescu.