DANIEL ZAMFIR:  "Audierea lui Mugur Isărescu, la Comisia economică, reprogramată pentru 27 septembrie"

Liberalul Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, a anunţat aseară că a reprogramat audierea Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, pentru data de 27 septembrie, după revenirea acestuia din concediul de odihnă.

Senatorul PNL a scris, pe pagina sa de Facebook: "Primesc o scrisoare de la BNR, de la primul viceguvernator, Florin Georgescu, prin care mi se solicita reprogramarea după 25 septembrie a audierii dlui Isărescu la Comisia economică, întrucât a intrat în concediu de odihnă. Admiţând că sunt motive obiective, am reprogramat audierea dlui Isărescu în ziua de miercuri 27 septembrie".

Daniel Zamfir a publicat şi fotografia scrisorii primite din partea lui Florin Georgescu.

În textul scrisorii, prim-viceguvernatorul Băncii Centrale explică: "Vă adresăm această rugăminte deoarece, săptămâna viitoare, conform programărilor anterioare, domnul Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, se află în concediu legal de odihnă pe anul 2017, iar subsemnatul şi domnul viceguvernator Liviu Voinea ne aflăm în deplasări externe pentru participarea la două conferinţe internaţionale".

Senatorul liberal a anunţat săptămâna trecută că l-a invitat marţi, pe 19 septembrie, pe Mugur Isărescu pentru a-l audia în Comisia economică în legătură modul în care BNR supraveghează activitatea instituţiilor financiare nebancare (IFN).

Pe 14 septembrie, la Senat, Daniel Zamfir a declarat, potrivit Agerpres: "Sunt multe lucruri care în opinia membrilor Comisiei economice trebuie să le lămurească domnul Guvernator. Primul şi cel mai important lucru este acela referitor la supravegherea BNR a activităţii instituţiilor financiare nebancare. Ani de zile BNR a spus că nu are pârghii asupra acestor societăţi financiare nebancare. În urmă cu trei săptămâni am constatat că Banca Naţională a putut să intervină, a stopat aceste practici incorecte ale instituţiilor de credit nebancare, iar întrebarea pe care i-aş pune-o domnului Isărescu şi i-o voi pune în mod categoric este de ce nu a intervenit în toată această perioadă, a lăsat ani de zile aceste IFN să practice nişte dobânzi absolut aberante, ajungând până la 7-8.000% şi a intervenit acum? Este o întrebare simplă, logică, de bun-simţ".

Instituţiile financiare nebancare vor fi obligate, de la 1 octombrie anul curent, să plătească de zece ori mai mult capital suplimentar pentru creditele cu dobânzi ce depăşesc anumite limite impuse de Banca Naţională a României (BNR), potrivit unei reglementări aprobate de BNR, după cum ne-a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

În prezent, dobânda efectivă anuală (DAE) pe care IFN-urile o cer când acordă credite populaţiei ajunge şi la câteva mii la sută. În acest context, BNR impune cerinţe de capital suplimentare, de zece ori mai mari decât cele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste următoarele niveluri de dobândă: 200% pentru creditele în lei de până la 15 zile, 100% pentru cele în moneda naţională cu scadenţa cuprinsă între 16 şi 90 de zile, 32,5% pentru împrumuturile în lei acordate pentru mai mult de 90 de zile, 133% pentru creditele în valută de până la 15 zile, 67% pentru cele în valută cu scadenţa de la 16 la 90 de zile, respectiv 6,7% pentru împrumuturile în valută date pentru mai mult de 90 de zile.

Banca Centrală justifică faptul că abia acum modifică reglementările din domeniu după cum urmează: "Pentru prima dată din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depăşit 10% şi este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015. În anul 2016, ritmul de creştere a creditelor IFN a depăşit ritmul de creştere a PIB, în timp ce ritmul de creştere a creditelor acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB. Ponderea creditării IFN în total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6% în martie 2017, în creştere cu 21% faţă de martie 2015. De asemenea, ponderea creditării IFN în total credite de consum acordate populaţiei a fost de 5,3% în martie 2017, înregistrând o creştere de 25% faţă de martie 2015. O întărire a reglementărilor este necesară, având în vedere depăşirea unei mase critice a creditării IFN în total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare".

Conform noii reglementări emise de Banca Naţională, valoarea împrumuturilor intermediate de către creditorii nebancari în decursul anului 2016 a fost cu aproximativ 13% mai ridicată decât cea înregistrată în anul precedent.

BNR a aplicat, în perioada 2008 - 2016, un număr de 298 de avertismente şi 120 de amenzi IFN-urilor care nu s-au conformat cerinţelor impuse de legislaţia administrată de banca centrală. Cu toate acestea, actualele prevederi ale reglementării secundare în domeniul instituţiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate, conform sursei citate.

Instituţiile financiare nebancare din ţara noastră au mai primit amenzi şi în urma controlului derulat de ANPC în perioada 08.05.2017 - 16.06.2017, în valoare totală de 337.000 de lei. Instituţia de control a scos la iveală clauzele abuzive din contractele de credit ale IFN-urilor şi ilegalităţile săvârşite de aceste companii. Pe lângă amenzi, ANPC a dat avertismente, a cerut remedierea deficienţelor, dar şi încetarea practicilor comerciale incorecte. Totodată, ANPC a cerut unor IFN-uri restituirea către clienţi a sumelor încasate fără temei legal şi a luat măsuri de suspendare a derulării campaniilor publicitare până la intrarea în legalitate.

Recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că are mari reţineri faţă de IFN-uri pentru că a trăit experienţa băncilor populare.