Dar din dar se face rai: Nicu Marcu a luat ieftin şi a vândut şi mai ieftin?

Despre cum s-au topit 200.000 de Euro din declaratia de avere a Preşedintelui ASF Nicu Marcu în anul în care şi-a negociat postul. De ce şi-ar vinde tocmai atunci singura casă, fictiv şi/sau subevaluat, nefăcând dovada încasării banilor?

Cum se numeşte persoana care obţine prin înşelătorie şi fraudă profituri materiale? Şarlatan, pungaş sau, dacă preferaţi definiţia exactă din DEX, pur şi simplu, escroc.

Din punctul meu de vedere, escroc este şi cel care fură munca intelectuală a altora, respectiv hoţul de cuvinte sau, academic spus, plagiatorul. Cel care îşi coafează titlurile şi realizările pentru a se înfige cât mai bine în funcţii publice foarte bine plătite ale statului român.

Nicu Marcu, actual Preşedinte ASF, a obţinut profituri materiale prin înşelătorii academice şi prin achiziţie trucată şi umflată cu Poşta Română.

Am demonstrat acest lucru pe larg în primele şapte episoade ale investigaţiei privind viaţa şi opera lui Nicu Marcu (întreaga investigaţie aici). Ba chiar în episodul al şaptelea am descris întregul cerc din cadrul Academiei Române - cu lider al grupării Nicu Marcu, care a dublu-fraudat Poşta Română (atat prin trucarea unei achizitii publice, cât şi prin majorarea preţului după încheierea achiziţiei, ca să fure TVA-ul pe care Poşta Română nu ar fi trebuit să îl plătească). Investigaţia mă îndreptăţeşte să afirm că Nicu Marcu devine sinonim atât cu frauda academică la nivel înalt (prin persoane şi instituţii din Academia Română), cât şi cu frauda rezultată din găinăriile făcute cu Poşta Română: în esenţă operaţiunea de a escroca o societate a statului.

Există, însă, şi o a treia dimensiune a fraudelor celui care ar trebui să fie fără de pată. O voi numi Pilonul III, iar fraudele nou descoperite au, de data aceasta, de-a face cu subdeclararea veniturilor reale relizate în scopul de a plăti mai puţin sau deloc taxele datorate diverselor bugete ale statului sau cu supra-declararea lor, pentru a-şi pune la adăpost averea în cazul unei eventuale urmăriri penale.

Pe scurt, descâlcesc azi povestea disparitiei a 50.000 de Euro şi a unei case din declaraţia de avere a Preşedintelui ASF, Nicu Marcu, în anul în care şi-a negociat postul care îi aduce venituri reale de până la 20.000 de euro/lună. Povestea include contracte fictive sau acte simulate şi reprezintă punctul de pornire al unei alte fraude şi al unui alt cerc de interese nelegitime, care implică fraudarea banului public, avându-l drept beneficiar real pe Nicu Marcu.

Investiţia imobiliară a lui Nicu Marcu: ce cumpără cu o sută de lei vinde cu 30 de lei. Fictiv, atât timp cât nu face dovada încasării banilor şi ca să nu plătească taxe la valoare şi ca să îşi pună averea la adăpost.

După mai mulţi ani de contabil la Ocolul Silvic Poiana Mare şi Ocolul Silvic Calafat (perioadă în care reuşeşte să termine facultatea la 29 de ani), Nicu Marcu se decide, în 2005, să se mute din Băileşti la Craiova, motiv pentru care îşi cumpără o casă. Imobilul din Strada Mărăşeşti 28 e amplasat pe un teren de 377 metri pătraţi, iar casa are 70 de metri pătraţi. Pentru asta contractează în 2005, de la Banca Transilvania, un împrumut până în 2020, de 75.000 de euro.

Nimic anormal până aici. Doar că apare o problemă. Valorea impozabilă. Ţineţi minte că vorbim de anul 2005, când creditarea ipotecară abia se dezgheţa şi când băncile percepeau avans de până la 40% pentru achiziţia unui imobil. Personal, în 2006, avansul minim acceptat de către banca unde am accesat un credit ipotecar a fost de 27%. Prin urmare voi folosi acest procent de avans ca să estimez valoarea reală impozabilă a imobilului, întrucât în mod clar, 75.000 de euro a fost doar valoarea creditului lui Marcu, aşa cum arată declaraţia lui de avere.

Folosind procentul de avans de 27%, ajungem la o valoare reală impozabilă 102.740 de Euro, la care ar fi trebuit stabilită valoarea reală impozabilă. Cu tot cu avans. O valoare mai mică declarată (nereală) poate presupune eluderea sumelor de plată la bugetul local, însă să spunem că Nicu Marcu nu a plătit niciun avans la casă în 2005, Banca Transilvania bazându-se pe faptul că, fostul contabil de ocolo silvic, dacă acum avea şi casă, putea trece drept un tip serios şi urma să devină mai târziu absolvent al Colegiului Naţional de Apărare şi al Institutului Diplomatic.

Conform calculelor noastre (citiţi Cât l-a costat în final pe Nicu Marcu ,,investiţia'' de 75.000 de euro din 2005? Dublu. ), pentru imobilul din Strada Mărăşeşti 28, Nicu Marcu a plătit între 124.878 de euro (dacă ar fi reuşit - puţin probabil - să ia credit cu avans zero în anul 2005) şi 152.618 euro (dacă adăugăm şi avansul pe care un om normal l-ar fi plătit în anul 2005, estimat în acest calcul la 27.740 de euro. Pentru uşurinţa calculului voi folosi în continuare ca preţ plătit pentru terenul de 377 metri pătraţi şi casa de 70 de metri pătraţi de lângă Parcul Puşkin, suma de 150.000 de euro ca şi cost total (nu adaug mobila şi mentenananţa, pentru că am ajunge la circa 180.000 de euro).

• A fost bună investiţia imobiliară de 150.000 de euro a lui Nicu Marcu derulată în 2005-2020?

A fost bună investiţia imobiliară de 150.000 de euro a lui Nicu Marcu derulată în 2005-2020? Judecând după preţurile din zonă, Da. Un metru pătrat construit (în apartament) a ajuns să coste 1700 de euro, iar un metru patrat construit de casă pe un teren ceva mai mic decât al lui Marcu a ajuns să coste şi 2.500 de euro.

Judecând însă după declaraţia sa de avere, răspunsul este NU. Nicu Marcu a pierdut 100.000 de Euro din investiţia sa imobiliară.

La nivelul anului 2020, preţurile în Craiova, ca şi peste tot în România, explodaseră deja. Spre exemplu, un imobil vecin cu cel al lui Nicu Marcu, tot pe strada Mărăşeşti, cu teren mai mic decat al lui Marcu dar cu 70 de metri pătraţi în plus de casă, se vindea cu 350.000 de euro.

Hai că pun 1500 de euro metrul pătrat construit şi la o scurtă evaluare ar rezulta că în 2020 casa lui Nicu Marcu tot ar valora în jur de 250.000 de euro, având un teren mai mare. Deci da, investiţia totală de 150.000 de euro, dacă ar fi fost marcată la piaţă în 2020 prin vânzare, i-ar fi adus un profit de 100.000 de euro. Nu-i rău, aşa-i?

Doar că surpriză! Nicu Marcu se hotărăşte să vândă nu în profit cu 100.000 de euro, ci în pierdere cu 100.000 de euro. Vinde casa în 2020 (pe care plătise 150.000 de euro cu tot dobânzi), la doar 50.000 de euro, în anul în care şi-a negociat poziţia de Preşedinte ASF de unde urma să încaseze venituri de până la 20.000 de euro/lună. Cei 50.000 de Euro NU se regăsesc în conturile din declaraţia de avere.

Anterior zilei de miercuri, 24 iunie 2020 (ziua numirii ca Preşedinte ASF), Nicu Marcu avea doar două preocupări: să facă repede rost de cash şi să obţină sprijinul pentru a fi numit în poziţia de Preşedinte ASF. Pentru a convinge ,,decidenţii'', Marcu a fost de acord să se ducă pe bani mai mulţi la ASF şi să lase liberă sinecura de vicepreşedinte al Curţii de Conturi pe probleme de educaţie, ca să fie ocupată de socrul lui Victor Ponta - Ilie Sârbu. A obţinut astfel şi sprijinul Pro România, pe lângă cel al PSD şi PNL. O altă găinărie.

• Cumpărătorul chilipirului de 50.000 de euro (teren 377 metri pătraţi + casă 70 metri pătraţi) este secretizat de Nicu Marcu

Casa dispare din declaraţia de avere a noului Preşedinte ASF în preajma numirii sale, printr-o vânzare sub-evalută unui cumpărător secret.

Nicu Marcu a depus două declaraţii de avere ca Preşedinte ASF: prima în 16 iulie 2020, a doua în 15 iunie 2021. Întrucât obligaţia legală este de a declara ce a înstrăinat în ultimele 12 luni, rezultă că imobilul lui Marcu a fost vândut sub-evaluat între 16 iunie 2020 şi 16 iulie 2020. Adică exact în perioda în care şi-a negociat şi a convins să fie acceptat Preşedinte ASF.

Cumpărătorul chilipirului de 50.000 de euro (teren 377 metri pătraţi + casă 70 metri pătraţi) este secretizat de Nicu Marcu. De ce l-ar secretiza?

Legea îl obligă chiar şi pe Nicu Marcu să declare identitatea cumpărătorului şi este inclusiv de interes public să vedem cine i-a plătit (dacă i-a plătit) lui Nicu Marcu bani cash în preajma alegerii sale ca Preşedinte pentru un imobil subevaluat, măcar pentru a vedea dacă: (i) este un contract fictiv sau un act simulat de vânzare; (ii) preţul a fost sub-evaluat pentru ca Nicu Marcu/cumpărătorul să evazioneze plata taxelor notariale la valoarea reală, iar cumpărătorul să declare o valoare impozabilă mai mică fraudând, astfel, bugetul local (iii) dacă banii au fost plătiţi în mod real; (iv) dacă nu cumva este o operaţiune simulată pentru ca Nicu Marcu să îşi pună la adăpost averea în urma unor eventuale asigurări că, în schimbul a ceea ce urma să facă la ASF (vânzarea a fost consemnată exact în perioada în care îşi negocia postul), o eventuală urmărire penală va conduce în mod real la nerecuperarea pagubelor. Există argumente pentru toate cele cinci motive pentru care Nicu Marcu a declarat o vânzare subevaluată. Afirm cu tărie subevaluat pentru că, fix în acea zonă a Craiovei, un apartament de numai 46 de metri pătraţi costă 78-80.000 de euro (1.700 euro/metru pătrat) şi, prin urmare, o casă de 70 de metri pătraţi şi 377 de metri de teren NU AU CUM SĂ COSTE 50.000 de euro.

• 1. Ipoteza 1: Este un contract fictiv sau un act de vânzare simulat

Preţul este primul argument pentru un act de vânzare simulat. Faptul că Nicu Marcu nici măcar nu a încasat cei 50.000 de euro (250.000 de lei) este reflectat aproape fără dubiu din declaraţia de avere şi explic. (citiţi De ce ar cheltui cineva 76.000 de euro în luna în care şi-a negociat postul de Preşedinte ASF, care urma să îi aducă beneficii de până la 20.000 de euro lunar? )

Pentru a lămuri situaţia, l-am întrebat pe Nicu Marcu detalii despre casa dispărută din declaraţia de avere şi despre cumpărător.

Răspunsul primit de la Nicu Marcu este următorul: ,,Preşedintele ASF, domnul Nicu Marcu, a completat şi depus declaraţia de avere în conformitate cu prevederile Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta fiind transmisă, conform legii Agenţiei Naţionale de Integritate''.

Îl credem? Nu îl credem. Cu excepţia situaţiei în care pe cumpărătorul chilipirului vândut prin marcarea unei pierderi de minimum 100.000 de Euro îl cheamă: ,,Spaţiu. Frontiera finală'', aşa cum apare în declaraţia sa de avere de la ASF, la care ne-a trimis.

Şi totuşi, de ce ar ascunde Nicu Marcu în declaraţia de avere de la ASF, date obligatorii care se pot afla? Cum ar fi cui a vândut în pierdere, în ce scop, şi dacă nu cumva cumpărătorul este neam cu el sau dacă tranzacţia e simulată?

Cumpărătorul vânzării în pierdere a lui Nicu Marcu este o anume Andreea Marcu, cel mai probabil fiica lui Marcu şi cea care ar fi plătit 50.000 de Euro pentru o proprietate de 150.000 de Euro.

De unde? Nimic nu indică în declaraţia de avere a lui Marcu faptul că suma ar proveni dintr-un credit şi nici nu poate proveni dintr-un credit, întrucât orice bancă serioasă, atunci când ar evalua proprietatea şi-ar pune întrebarea dacă nu cumva vânzătorul şi cumpărătorul vor să eludeze taxele şi/sau să creeze aparenţa de venituri legitime pentru vânzător, fără să se schimbe beneficiarul real, sau, fiind vorba de o tranzacţie tată-fiică, de ce nu ar fi aleasă donaţia? Răspunsurile unei bănci serioase ar fi să respingă aplicaţia de creditare.

Mai mult, tranzacţia are toate elementele să fie fictivă întrucât aşa cum am arătat, cei 50.000 de Euro nu se regăsesc în deţinerile băneşti ale lui Nicu Marcu. Un alt element care întăreşte ipoteza unui act simulat de vânzare-cumpărare este că deşi Nicu Marcu şi-a vândut casa, în 2021, domiciliul lui figurează la aceeaşi adresă. Toate aceste elemente rezultă dintr-o altă declaraţie de avere, pentru aceeaşi perioadă, a lui Nicu Marcu, pe care nu a avut puterea să o secretizeze aşa cum a făcut la ASF.

Cu un grad mare de certitudine, Andreea Marcu - cea ascunsă din declaraţia de avere a lui Nicu Marcu de pe site-ul ASF ca beneficiar real al vânzării sub-evaluate în cazul în care această vânzare chiar a existat, este chiar fiica acestuia. O simplă conicidenţă de nume nu îmi poate fi imputată mie, întrucât eu l-am întrebat expres pe Nicu, iar el nu mi-a infirmat, aşa cum arată răspunsul ASF de mai sus.

De altfel, nu ar fi singura dată când Nicu Marcu îşi foloseşte fiica pentru a declara venituri nereale. Spre exemplu, în declaraţia de avere din anul 2007 o regăsim pe Andreea Marcu drept sursa de venit din alocaţie a lui Nicu Marcu pentru suma anuală de 3000 de lei.

Or, în 2007, alocaţia lunară era de 25 de lei, deci 25x12=300 lei şi nu 3.000 de lei. De unde rezultă fie că Nicu Marcu, şeful supravegherii pieţei financiare non-bancare are grave probleme de aritmetică, fie, în 2007, a simţit nevoia să justifice printr-un mic fals, respectiv un zero în plus nişte venituri pe care nu le putea justifica şi a umflat în declaraţia de avere veniturile obţinute de pe urma alocaţiei de la buget.

La fel s-a întâmplat şi în 2012. Alocaţia lunară era de 42 de lei, deci 42x12=504 lei. Cât îi dă lui Nicu Marcu? Tot 3.000 de lei, iar umflat. Iar probleme de aritmetică?

Concluziv, cu grad mare de certitudine, cumpărătorul vânzării sub-evaluate a imobilului pentru care Marcu a plătit minim 125.000 de Euro (rate+credit) şi care valora minim 150.000 de Euro este chiar fiica acestuia, Andreea Marcu. Pentru 50.000 de euro.

(citiţi De ce ar vinde cineva un imobil sub-evaluat propriei fiice? )

Nicu Marcu, declarând o vânazare sub-evaluată exact în luna în care şi-a negociat poziţia de Preşedinte ASF, dă o ţeapă diverselor bugete de 2.000 de euro.

E mult? E puţin 2000 de euro ţeapă la bugete? E şi mult şi puţin, depinde la ce ne raportăm.

Dacă ne raportăm la veniturile de Preşedinte ASF, 2.000 de euro sunt banii pe care Nicu Marcu îi încasează în trei zile, muncind on-line ca Preşedinte ASF. Dacă raportăm la veniturile sale declarate de 200.000 de euro din 2020 (145.400 de Euro de la stat + tichete de vacanţă + 50.000 de euro declaraţi dar pentru care nu face dovada), suma reprezintă cam 1% din venitul său anual. Deci puţin.

Dar dacă raportăm la valoarea medie pe care un român obişnuit o economiseşte în sistemul bancar pe toată durata vieţii (13.900 de lei, respectiv 2.835 de Euro) sau chiar 10.800 de lei în Dolj, unde Marcu îşi are încă domiciliul în casa pe care se presupune ca a vândut-o, respectiv 2.200 de euro, e extrem de mult: unii fură într-un minut cât alţii economisesc într-o viaţă.

Plus că, mergând pe raţionamentul sub-evaluării, frauda nu se opreşte aici. Dacă acest contract există, Andreea Marcu a declarat la fisc ca valoare impozabilă, conform contractului, suma de 50.000 de euro (poate justifica legalitatea acestei sume sau a cumpărat cu banii de la vânzător?), de 3 ori mai puţin decât valoarea reală a imobilului. De unde rezultă şi aici taxe sub-evaluate, plătite pe termen lung.

O primă întrebare se naşte: ar declara Nicu Marcu o vânzare sub-evaluată către propria fiică doar ca să fraudeze bugetele cu 2.000 de euro? Personal, îl cred în stare. La banii lui (sute de mii de euro câştigaţi numai de la stat) a dovedit deja că este capabil să trucheze o licitaţie la Poşta Română şi să o mai trucheze încă o dată, pentru a fura de la Poştă şi o TVA nedatorată de aceasta, de 2.000 de euro. Deci, la nivel de găinărie, Nicu Marcu ar face asta, pentru că a mai făcut-o.

O a doua întrebare care se naşte: Dacă contractul nu este fictiv şi dacă presupunem că Andreea Marcu a economisit 50.000 de euro (neapelând la credit bancar din motivele explicate mai sus), cum a avut Nicu Marcu inima să ia 50.000 de euro de la propria fiică, în loc să facă o donaţie către aceasta, bani pe care i-a tocat integral (aşa cum rezultă din declaraţia de avere). Cum avut inima să îi ia şi ultimul ban fiicei, ca să îi spargă în Nuba sau Fratelli, întrucât cheltuielile neregăsite în investiţii pe parcursul anului 2020 le-am estimat la circa 200.000 de euro? Adică a spart în fiecare lună, pe nimic, peste 16.000 de euro, o bună parte din economisirea fiicei....

Şi o a treia întrebare se mai naşte: dar dacă Nicu Marcu a avut datorii de plătit în valoare de 200.000 de euro (neregăsindu-se acestea declarate în declaraţiile de avere)? Pentru că mi-e greu să cred că orice om normal, ca mine şi ca dumneavoastră, ar toca 16.600 de euro/lună, în fiecare lună, inclusiv banii economisiţi de fiică de la diverse mătuşi Tamara, tocmai în anul în taică-său şi-a negociat şi obţinut sinecura de Preşedinte ASF.

Pentru cei care sunt tentaţi, pe baza acestui calcul să ajungă la concluzia că postul de Preşedinte ASF costă 200.000 de euro vreau să spun opinia mea fermă: nu sunt de acord cu această interpretare.

Prefer să cred ceea ce rezultă din declaraţia de avere: Nicu Marcu a tocat 200.000 de euro în anul 2020, fiind pur şi simplu iresponsabil în raport cu economisirea pe care ar face-o orice om normal (tocmai el predicându-ne că suntem ne-educaţi financiar), în raport cu protejarea economisirii fiicei, în raport cu sumele datorate în mod real la diversele bugete (evaziune) şi în cele din urmă, în raport cu bunul simţ.

Şi ştiu că Nicu Marcu a ajuns Preşedinte ASF în urma unei alte găinării: ca socrul lui Victor Ponta - Ilie Sârbu, să devină vicepreşedinte al Curţii de Conturi şi plătit cu peste 5.000 de euro pe lună, Marcu a fost aruncat de la Curtea de Conturi (unde răspundea de învăţământ) şi plasat în poziţia mult mai bine plătită de la ASF. Cu alte cuvinte, găinaria prin care i-a crescut salariul lui Ilie Sârbu. Ce a promis la schimbul a 200.000 de euro pe an, începem să vedem în modul în care a protejat până în Septembrie 2021, frauda de la City Insurance şi în miopia sa privind neregulile de pe piaţa de capital.

Desigur că este legitim şi unghiul că totuşi, un funcţionar exclusiv la stat care până la 28 de ani nu a avut serviciu şi până la 29 de ani nu a fost în stare să termine o facultate, nu poate toca 16.600 de euro lună de lună.

Şi este legitimă şi mirarea subsecventă: dacă totuşi banii se topesc din declaraţia de avere, cineva poate să se întrebe: nu cumva Nicu Marcu face operaţiuni incompatibile cu poziţia de Preşedinte ASF, punând investiţii pe numele unor interpuşi? În timp ce protejează beneficiarii reali ai fraudelor anumitor entităţi, precum în cazul City Insurance sau chiar a unor grupuri de interese nelegitime de pe piaţa de capital?

Şi dacă cineva, până la acest moment în care toate aceste analize devin publice prin publicare, ar fi avut cunoştinţă de matrapazlâcurile lui Nicu Marcu, a fost şi este Nicu Marcu şantajabil? Cineva care l-ar fi profilat pe Marcu şi-ar fi dat seama că unui tip care se bucură la o fraudă de 2.000 de euro este suficient să îi dai un venit de la ASF de 20.000 de euro pe lună, ca să devină paiaţa perfectă şi, spre exemplu, să încerce să scumpească toate asigurările RCA şi să dea un miliard de lei pe an către City Insurance, Euroins, de la asiguraţi, sau să împiedice atunci când sesiează Parchetul şi să se asigure că frauda de la City Insurance continuă încă cel puţin şapte luni de la momentul în care ASF pretinde că a ştiut de ea (februarie 2021 până în septembrie 2021).

Eu nu am suficiente elemente ca să răspund pozitiv sau negativ. Răspundeţi dumneavoastră. Dar am suficiente elemente, din investigaţia de faţă, să afirm că Agenţia Naţională de Integritate (unde Nicu Marcu a fost Preşedinte exact în timp ce frauda Academia Română şi mai ales bugetul Poştei Române prin furtul TVA-ului) trebuie să se sesizeze, să documenteze exact intrările şi ieşirile de sume din conturile lui Nicu Marcu, dacă vânzarea sub-evaluată a existat sau este doar un act simulat şi mai ales unde au plecat banii albiţi prin declaraţia de avere a lui Nicu Marcu (declaraţi).

• Concluziv

Contractul de vânzare-cumpărare subevaluat de Marcu conturează toate elementele unui act simulat., fără să existe efectiv o plată, cu scopul de a înstrăina bunul către fiică, altfel decât prin donaţie. De ce nu a ales donaţia?

Donaţia este reversibilă, adică în situaţia eventuală în care procurorii îl vor urmări pe Nicu Marcu pentru recuperarea unor prejudicii, donaţia poate fi anulată. Vânzarea la preţ subevaluat şi declararea în fals în faţa notarului cu privire la încasarea sumei (derizorii faţă de valoarea bunului) a avut drept scop securizarea titlului de proprietate către fiica sa, printr-un regim juridic distinct de cel al donaţiei. Nefiind încasată sumă şi cunoscând că în spatele tranzacţiei nu se află niciun transfer de bani, Nicu Marcu nu a trecut în declaraţiile de avere acest fapt, deoarce ştia că nu este real. Pot bănui că nici fiica lui Nicu Marcu nu poate dovedi acţiuni premergătoare care să justifice existenţa sumei de 50.000 de euro, despre care a semnat autentic că ar fi plătit-o ca preţ al imobilului. Pentru a îşi pune astfel averea la adăpost, Nicu Marcu a ales varianta actului simulat de vânzare-cumpărare pentru că, dacă în viitor va răspunde penal, în cazul unei donaţii, rămânea fără casă.

-----------------------------------

• Cât l-a costat în final pe Nicu Marcu ,,investiţia'' de 75.000 de euro din 2005? Dublu.

Începând cu anul 2006, Nicu Marcu nu s-a mai bucurat de casa din Craiova, ci a dormit prin Bucureşti, pe la prieteni. Pentru că, începând cu 2006, Nicu Marcu, fost contabil de ocol silivic, odată cu intrarea la Colegiul Naţional de Apărare a fost numit în sinecuri babane numai la Bucureşti.

Fie la Loteria Română (consilier - august 2006-martie 2007 şi Director Executiv pentru mai puţin de o lună în martie 2007), fie ca director în Ministerul Agriculturii (unde a stat doar 2 luni, respectiv martie-mai 2007, fie ca director în ANAF unde a stat mai putin de 3 luni (mai 2007-august 2007), fie ca secretar general ANAF (august 2007-aprilie 2009), fie ca inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului (aprilie 2009 - ianuarie 2010), fie ca secretar general adjunct al Ministerului Mediului şi Pădurilor - unde a stat un an (ianuarie 2010-ianuarie 2011) toate cumulând cu poziţia de Preşedinte al Consiliului Naţional de Integritate (2007-2011). Or, toate aceste opt sinecuri obţinute în 2006-2011 (niciuna dintre funcţii prin concurs) presupuneau prezenţa sa zi de zi la Bucureşti. Dacă domnul Marcu nu dormea la prieteni în Bucureşti şi făcea naveta zi de la zi la Craiova, accept să îmi demonstreze.

Deci, cât a plătit Nicu Marcu pentru creditul de 75.000 de euro? Să vedem dobânda. În 2006 mie banca mi-a cerut dobândă pentru creditul ipotecar în euro de 9,5% şi ceva mai sus pentru leu. Dar să spunem că Banca Transilvania anticipa că Nicu Marcu va face cursurile Colegiului Naţional de Apărare şi că încă din 2005 i-a dat o dobândă mult mai bună, spre exemplu 7%.

Orice calculator de dobânzi poate simula cât ajungi să plăteşti în total pentru un credit de 75.000 de euro cu dobândă de 7%, contractat pentru 16 ani (192 de rate).

Deci, pentru creditul de 75.000 de euro din 2005, Nicu Marcu a rambursat până la scadenţă în 2020, suma de 124.877 de euro, la o rată lunară de 650 de euro. Desigur, banii nu erau o problemă pentru el, întrucât in perioada asta obţinea prin fraudă academică 1000 de euro/lună ca bursă de la Academia Română, se punea primul pe listă în cadrul stimulentelor lunare (de până la trei ori salariul) de la ANAF sau frauda bugetul Poştei Romane.

În concluzie, pentru imobilul din Strada Mărăşeşti 28, Nicu Marcu a plătit între 124.878 de euro (dacă ar fi reuşit - puţin probabil - să ia credit cu avans zero în anul 2005) şi 152.618 euro (dacă adăugăm şi avansul pe care un om normal l-ar fi plătit în anul 2005, estimat în acest calcul la 27.740 de euro.

-----------------------------------

• De ce ar cheltui cineva 76.000 de euro în luna în care şi-a negociat postul de Preşedinte ASF, care urma să îi aducă beneficii de până la 20.000 de euro lunar?

În cele şase luni din anul 2020 (până să vină la ASF), Nicu Marcu a încasat 213.084 lei. Sau 44.116 euro. Sau 7352 euro/lună. Mai exact (potrivit estimărilor din declaraţia de avere pentru anul fiscal 2020, pe baza veniturilor din primele şase luni): 5000 de euro/lună de la Curtea de Conturi (148.084 lei pe 6 luni), 2.350 de euro de la ASE (unde, deşi plagiator, a fost şef de şcoală doctorală şi conducător de doctorat (aproximativ 65.000 de lei în primele şase luni). Reţineţi: 7.352 euro/lună. În 2021, Nicu Marcu va declara venituri doar de la ASF de circa 200.000 de euro şi cu tot cu prime va ajunge, net, la peste 17.000 euro lunar.

Dacă ar fi cheltuit în 2020 câte 3000 de euro şi ar fi pus deoparte/investit pe lună restul (deşi necesarul de cheltuieli zilnice al unui tip care are maşină de serviciu, şofer şi tichete de vacanţă este mai mic decât al oricăruia dintre noi), în declaraţia de avere ar fi trebuit să se regăsească restul ca depozite/disponibiltăţi băneşti sau eventuale contracte de împrumut către vreun Marcel sau către vreun Paul, evident neafilitaţi politic pentru a nu se suspecta altceva. Marcu nu declară însă investiţii noi în 2020 şi în 2021 şi nici contracte de împrumut către vreun Marcel sau către vreun Paul,cu excepţia apariţiei intempestive a două conturi de card (ne-existente în 2019).

La procentul cheltuială/economisire raportat la suma lunară de 7.352 euro/lună, respectiv generoasa cheltuială de 3000 de euro lunar (Marcu pare în declaraţia de avere ca holtei şi fără copil minor declarat), în cele şase luni Marcu ar fi trebuit să economisească 26.000 de euro, respectiv 125.580 de lei, iar în conturi să se regăsească şi încă 250.000 de lei (cei 50.000 de Euro pretins încasaţi din contractul de vânzare-cumpărare). Adică aproape 400.000 de lei din veniturile declarate pentru 2020 de peste 950.000 de lei (cu tot cu banii din vânzarea simulată de 50.000 de euro). Şi tot i-ar fi rămas să toace într-un an peste 100.000 de euro, în Fratelli sau Nuba, depinde de preferinţe.

Ţinând cont că din declaraţiile de avere privite corelat, apartamentul a fost vândut în perioada 15 iunie 2020 - 16 iulie 2020, banii care nu se regăsesc (cei 50.000 de Euro) fie nu au fost plătiţi fie au tranzitat doar fulgerător conturile lui Marcu, plecând spre un alt destinatar (Marcu nu îi declară nici cash), exact în perioada în care şi-a negociat postul de Preşedinte ASF.

Nici economisirea estimată la 4300 de euro pe lună nu se regăseşte în conturile din declaraţia de avere din 16 iulie 2020 (cele 2 conturi de card), întrucât salariile în ASF se plătesc pe data de 8 ale lunii (8 iulie 2020 pentru luna iunie 2020), iar unul dintre cele două conturi reprezintă exact indeminizaţia de Preşedinte ASF a lui Nicu Marcu pentru luna iunie 2020, prima în care a fost Preşedinte ASF.

Prin urmare, în conturile de card ale lui Nicu Marcu ar fi trebuit să regăsim, după estimarea mea (fără indeminizaţia de Preşedinte ASF pentru luna iunie 2020), suma minimă de 310.000 de lei (60.000 lei contul de la Unicredit, 250.000 de lei de la presupusul cumpărător) şi, în situaţia în care holteiul Marcu nu ar fi tocat în fiecare lună 7.352 de euro, încă o sumă economisită estimată la 125.000 de lei. Aşadar, declaraţia de avere a lui Marcu include o potenţială cheltuială intemepstivă, în numai o lună de până la 375.000 de lei (peste 76.000 de Euro). De ce ar cheltui cineva 76.000 de euro în luna în care şi-a negociat postul de Preşedinte ASF, care urma să îi aducă beneficii de până la 20.000 de euro lunar?

Şi o întrebare suplimentară. De ce ar fi tocat Nicu Marcu şi în 2020 aproape întreaga sumă câştigată (702.278 de lei, respectiv 145.400 de euro) , în condiţiile în care veniturile lui în 2020 (de la Curtea de Conturi, ASE, ASF, Institutul de Economie Naţională şi Universitatea Craiova) apar ca în totalitate cheltuite (să toci 12.116 Euro/lună fără nicio economisire nici măcar dacă trăieşti în Fratelli nu reuşeşti) şi deloc economisite? Plus încă 50.000 de Euro, declarat a fi încasaţi în urma unui dubios contract de vânzare cumpărare, deci un total de aproape 200.000 de Euro.

---------------------------------------

• De ce ar vinde cineva un imobil sub-evaluat propriei fiice?

Răspunsurile sunt multiple şi simultan grave:

1.Pentru a frauda bugetul de plata taxelor notariale la valoarea tranzacţiei. Adică o găinărie.

2.Un calculator on-line privind taxele notoriale (în sarcina cumpărătorului) îmi indică 4850,21 lei în cazul cumpărătorului imobilului de 50.000 de Euro şi la 9.989,87 lei în cazul cumpărătorului imobilului de 150.000 de Euro. Deci o fraudă de 5.139, 66 lei, pentru simplificare să spunem, 1.000 de Euro.

3.Frauda este însă şi a vânzătorului, întrucât acesta datorează impozit către stat: 4.473,1 lei în cazul vânzării pe 50.000 de Euro şi 9.419,3 lei în cazul vânzării pe 150.000 de Euro. Astfel, vânzătorul Nicu Marcu, prin subevaluare, dă o ţeapă bugetului de 4.946,2 lei. Adică altă 1.000 de Euro.