Datoria globală a crescut la 244 de trilioane de dolari în T3 2018
Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 17 ianuarie 2019
Raportul Global Debt Monitor de la Institute of International Finance (IIF) arată reluarea creşterii datoriei globale în T3 2018. Valoarea nominală a acesteia a înregistrat un avans anual de 3,9%, pe fondul unei creşteri trimestriale de 0,7%, până la echivalentul a 244,2 trilioane de dolari (vezi graficul), ceea ce reprezintă 318,2% din PIB-ul global.
Datoria cumulată la nivelul economiilor dezvoltate a fost de 175,8 trilioane de dolari în T3 2018, adică 380,4% din PIB-ul corespunzător, după o creştere anuală de 1,7%, iar la nivelul economiilor emergente datoria a fost de 68,4 trilioane de dolari, respectiv 214% din PIB, după o creştere anuală de 9.8%.
Din punct de vedere al repartizării pe sectoare, cea mai mare creştere anuală, în valoare absolută, a datoriilor s-a înregistrat la nivelul companiilor nefinanciare, de 4,3 trilioane USD, până la 72,9 trilioane, în condiţiile în care datoriile companiilor nefinanciare de pe pieţele emergente au crescut cu 3,2 trilioane (vezi tabelul 1 din documentul ataşat).
La nivel global, ponderea datoriilor companiilor nefinanciare în PIB a ajuns la un nou record, de 92%, în creştere de la 90,5% în T3 2017 (vezi tabelul 2 din documentul ataşat).
Raportul de la IIF mai arată că dinamica datoriei companiilor nefinanciare din ultimii 10 ani a fost determinată de creşterea accelerată a datoriei companiilor nefinanciare din economiile emergente, în timp ce datoria guvernamentală a cunoscut o creştere mai rapidă în economiile dezvoltate.
În ceea ce priveşte datoriile gospodăriilor populaţiei, acestea au crescut în economiile emergente cu 30% faţă de 2016, până la 12,1 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri cu 45% a datoriilor gospodăriilor din China, până la 6,8 trilioane.
Pe lângă China, economii emergente unde s-au înregistrat creşteri ale datoriilor gospodăriilor de peste 20% din 2016 mai sunt Cehia, India, Mexic, Coreea de Sud, Malaezia şi Chile, conform raportului de la IIF.
Creşteri semnificative ale datoriilor gospodăriilor populaţiei s-au înregistrat şi în economii dezvoltate cum sunt Franţa, Belgia sau Finlanda.
Analiza de la IIF mai subliniază o tendinţă a ultimei decade: reducerea ponderii creditului bancar în creditul total acumulat de companiile nefinanciare şi gospodăriile populaţiei. Noile surse de finanţare sunt emisiunile de obligaţiuni, creditorii ipotecari şi companiile financiare nebancare.
Tendinţa s-a accentuat mai ales la nivelul economiilor emergente, unde creditul nebancar a ajuns la circa 25% din total credit, de la 17% în 2008. În economiile dezvoltate, creditul nebancar a reprezentat 50% din creditul nou acordat în 2018, după o creştere a ponderii cu trei puncte procentuale faţă de 2008, în condiţiile în care finanţarea bancară din zona euro a scăzut în acelaşi interval până la 65%, de la 75%.
O evoluţie îngrijorătoare remarcată de analiştii de la IIF o reprezintă creşterea creditării în valută, mai ales în economiile emergente din Africa şi Orientul Mijlociu. Raportul dintre creditul nebancar în valută şi PIB, le nivel global, a depăşit 18% în 2018, după o creştere cu trei puncte procentuale faţă de perioada imediat premergătoare crizei financiare globale.
În ceea ce priveşte valoarea pasivelor bancare denominate în dolari americani din afara Statelor Unite, acestea au crescut până la 13,3 trilioane USD în prima jumătate a anului trecut, de la 11,7 trilioane în T4 2015. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la nivelul băncilor din Franţa, Japonia, China şi Canada, iar cele mai mari scăderi la nivelul băncilor din Germania, Suedia şi Elveţia.
Pe lângă riscul valutar semnificativ al expunerilor în dolari americani, un risc major este şi cel de refinanţare, în special pentru economiile emergente.
Conform datelor de la IIF, obligaţiuni şi credite sindicalizate cu o valoare nominală de circa 3,9 trilioane de dolari vor ajunge la maturitate până la sfârşitul anului 2020, în condiţiile în care necesarul de refinanţare pentru datoriile în valută se ridică la circa 1,3 trilioane de dolari.
1. Doctor de afaceri
(mesaj trimis de Grajdan Marian în data de 17.01.2019, 10:19)
Stimate domnule Calin Rechea,
Va felicit pentru calitatea articolului dumneavoastra!
Poate ar fi interesant un studiu si pe tema depozitelor (pasivelor) bancare la nivel mondial.
cu respect,
Marian Grajdan
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.01.2019, 12:12)
Dl Rechea,puteti sa explicati pe ce criterii,în ce fel s-a ajuns la aceastä cifrä bombasticä?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.01.2019, 12:16)
O mare parte din acesti bani împrumutati cred cä sunt trecuti la "numaratoare" de mai multe ori!
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.01.2019, 14:18)
1$ este împrumutat de 5ori,trecând dintr-o mânä in alta de 5ori! In felul acesta se trage concluzia cä existä o datorie de 5$,dar de fapt vorbim de un singur$! Nu-i asa dl Rechea?
4. Dilemă?!?
(mesaj trimis de Un călător prin această viata în data de 06.06.2019, 07:01)
Mă scuzați de deranj, însă datorie globală față de cine??? Ați uitat să precizați concret în articolul dvs axat pe procente și statistici. Lipsește acel ultim detaliu . Vă mulțumim frumos pt. cifrele drăguțe până una alta.