Datoria în marjă din pieţele americane a scăzut din nou, în decembrie

Datoria în marjă din pieţele americane, sumele împrumutate de investitorii de pe Wall Street de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, a scăzut din nou în decembrie, pentru a doua lună consecutiv, după atingerea unor noi maxime în luna octombrie. Datoria în marjă a coborât cu ritmuri lunare de 1,8% în noiembrie şi 0,9% în decembrie la 910 miliarde de dolari de la 936 miliarde de dolari în octombrie. Potrivit datelor Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA), decembrie a fost abia a 4-a lună de scădere a datoriei în marjă din ultimele 21.

Luna iulie a fost prima lună care a întrerupt pentru scurt timp tendinţa de creştere a datoriei în marjă însă rămâne de văzut cât de serioasă este tendinţa ultimelor două luni care arată o reducere importantă a apetitului pentru leverage, mai ales în condiţiile în care Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, a început să semnaleze debutul ciclului de majorare a costului capitalului începând cu luna martie.

Din punct de vedere istoric, indicii bursieri şi economia financiară a Statelor Unite au consemnat evoluţii dificile după o creştere extinsă şi un "top" al ritmului de creştere pentru datoria în marjă. Evoluţia datoriei în marjă din noiembrie şi decembrie arată o astfel de schimbare în impulsul de creştere, iar continuarea corecţiei din pieţe din luna ianuarie în următoarele săptămâni ar putea conduce la un proces forţat de "deleveraging". De subliniat totuşi că lunile acestea de temperare a apetitului pentru leverage nu au fost acompaniate de declinuri mari şi panică în pieţe în condiţiile în care între datoria în marjă şi evoluţia indicilor americani există o relaţie de corelaţie puternică.

În septembrie, lună în care piaţa bursieră americană a înregistrat o corecţie de peste 5%, datoria în marjă din pieţele americane s-a redus de asemenea marginal, cu 8,4 miliarde de dolari. În primele trei săptămâni de tranzacţionare din ianuarie referinţa bursei americane S&P 500 a înregistrat o corecţie de peste 10%, iar datele cu privire la evoluţia datoriei în marjă pentru luna curentă vor fi publicate de FINRA spre finalul lunii februarie.

În prezent, din minimele lunii martie 2020, datoria în marjă a crescut cu aproape 90%, iar indicele S&P 500, care a marcat un "bottom" în luna respectivă, este pe plus cu aproape 100% - după corecţia din primele săptămâni ale lunii ianuarie. Până acum, leverage-ul a fost un impuls major de creştere pentru piaţa bursieră americană, care s-ar putea transforma însă într-un factor negativ (efect de bulgăre de zăpadă) în cazul unui declin sever al pieţelor acompaniat de o lipsă de hedging din partea participanţilor la piaţă. Bottom-ul din martie 2020 al datoriei în marjă a fost de 479,3 miliarde de dolari.

Explicaţia pentru evoluţia şi nivelul ridicat al datoriei în marjă este în primul rând nivelul minim istoric al dobânzilor din Statele Unite şi majorarea masivă a bilanţului Federal Reserve (Fed), banca centrală americană, care a operat până în noiembrie injecţii de lichiditate de 120 de miliarde de dolari în fiecare lună.

În plan secundar, ca urmare a randamentelor scăzute oferite de obligaţiuni, la nivelul pieţelor se manifestă aşa-numitul efect TINA (There Is No Alternative - eng.), căutarea de randamente superioare în piaţa bursieră.

Amintim că Jerome Powell, preşedintele Federal Reserve (Fed), a admis, în aprilie 2021, oarecum surprinzător, că există semne cu privire la o bulă în pieţele financiare şi că politica monetară ultra-relaxată a Fed a contribuit într-o anumită privinţă la evoluţiile speculative din pieţele financiare. Powell a negat totuşi că leverage-ul din pieţele americane reprezintă o problemă.

Pieţele americane şi în general pieţele globale au început din ianuarie să includă în preţuri accelerarea ritmului de majorare a ratelor de dobândă de către Fed - cel puţin patru majorări, prima în martie - şi debutul procesului de "quantitative tightening" începând cu cel de-al doilea semestru din acest an.

Problema Fed pare a fi, din nou, faptul că este "behind the curve". Adică inflaţia să fi prins deja rădăcini în economie, iar banca centrală să fie acum obligată să apese prea puternic pe frâna politicii monetare pentru a încetini economia, riscul fiind intrarea în recesiune.

Fed a operat în 2021 cu cea mai relaxată politică monetară din istorie (dobânzi zero şi injecţii lunare de 120 de miliarde de dolari în pieţele financiare) cuplată la cea mai agresivă politică fiscală aplicată de administraţiile americane pentru a reaccelera economia după perioada de lockdown. Rezultatul se vede în preţuri, inclusiv în cele ale activelor financiare (zona cripto, "meme stocks", companii "growth"), preţuri care au fost umflate de banii ieftini pompaţi în economie şi de creşterea datoriei în marjă.

Spargerea bulei financiare se vede cel mai bine în zona acţiunilor companiilor care formează indicele NASDAQ Composite: 42% din acţiuni au scăzut deja cu 50% sau mai mult în ultimele 12 luni (multe acţiuni şi-au atins "top"-ul încă din luna februarie 2021), iar acum doar aproximativ 16% din acţiunile din NASDAQ se află peste media mobilă simplă de 200 de zile. Totodată, circa două treimi din acţiunile din S&P 500 sunt în teritoriul corecţiei, definit ca un declin mai mare de 10% (peste 150 de titluri din S&P 500 au scăzut cu 20% sau mai mult), în timp ce indicele Russell 2000 a scăzut cu aproape 20% comparativ cu maximele atinse în luna noiembrie.

Ieri, Fed era aşteptat să anunţe încheierea, la mijlocul lunii februarie, a aşa-numitului proces de "taper" - în principiu încheierea injecţiilor de lichiditate - şi să semnaleze prima majorare a ratei-cheie de dobândă în luna martie. De asemenea, având în vedere adâncimea corecţiei din piaţa bursieră şi starea efectivă a pieţei (ultra-bearish) Fed-ul era aşteptat să ofere "calmante" pieţei pentru un raliu pe termen scurt.

Fed a publicat în decembrie noi estimări ("dot plot") ale membrilor Consiliului de Politică Monetară (FOMC) de majorare a dobânzilor pentru 2022 şi anii următori, fiind estimate doar trei majorări de dobândă în acest an. Estimarea din decembrie pare totuşi deja contrară tonului din ultima perioadă a membrilor Consiliului Fed, care au căutat să fie ceva mai agresivi în spaţiul public cu anticipaţiile de majorare de dobândă probabil pentru a "şoca" parţial pieţele şi pentru a ancora mai puternic aşteptările inflaţioniste. De notat totuşi că mai mulţi comentatori din spaţiul financiar american au ieşit public în ultima perioadă pentru a argumenta că ar fi nevoie de cel puţin 5-6 majorări de câte 25 de puncte de bază din partea Fed pentru a combate actualul puseu inflaţionist.