Datoria publică a ajuns, din nou, la 50% din PIB

Datoria publică a ajuns, din nou, la 50% din PIB, adică la cel de-al doilea prag al Legii responsabilităţii fiscal-bugetare. Atenţie, cifra este raportată la nivelul lunii mai. Acum suntem în august. Poate nişte principii de antifragilitate, în sensul descris de Taleb, ar ajuta mai mult bugetul, economia şi viaţa noastră, a românilor, informează Hotnews.

Evident, deşi legea spune, printre altele, că nu mai trebuiesc mărite costurile cu salariile bugetarilor, Guvernul vrea să facă exact pe dos: să le crească salariile cu 15% - 50%.

Autorităţile se bazează mereu, pentru scăderea procentului datoriei, pe ceea ce numesc "scădere organică", adică din creşterea nominală a PIB-ului. În ziua de astăzi, inflaţia este uriaşă, deci şi PIB-ul nominal este mai mare. Aşadar, datoria se adună, dar apare ca fiind mai mică pentru că PIB-ul e mai mare.

În aceste condiţii, pentru că statul are cheltuieli foarte mari (a crescut şi numărul de bugetari), chiar şi cu dobânzile (au urcat cu aproape 48%) procentul datoriei s-a dus şi el la 50%. Repetăm, datele sunt la nivelul lunii mai (ca sumă: 614,3 miliarde lei datorie).

Statul continuă să se împrumute (atât pentru a rostogoli datoriile anterioare, cât şi pentru a susţine cheltuielile curente). Aşadar, deficit.

Prima rectificare din 2022 măreşte cheltuielile cu 32,6 miliarde lei, iar deficitul cu 2,6 miliarde lei.

Deficit înseamnă împrumut.

Se bazează Statul cât de cât pe nişte venituri din Ordonanţa creşterilor de taxe (cele care se aplică deja - fiind menţionată OG16/2022), dar nu avem sume defalcate pe măsuri (care se aplică din 18 iulie şi de la 1 august) nici în nota de fundamentare şi nici în anexa 1. Este doar menţionată şi atât.

Pur şi simplu, au făcut mai degrabă nişte estimări de venituri pe ici pe colo şi speră să fie îndeplinite. Dacă nu, vine a doua rectificare şi se rezolvă totul, tăieri din mai multe locuri (dar nu de la salarii şi număr de bugetari), inclusiv de la investiţii pentru că... nu se fac.

Tot ceea ce face Guvernul pare să fie chiar opusul a ceea ce probabil au citit şi ei, oficialii: cartea Antifragil a lui Nassim Taleb.

Ca să fie mai pe înţelesul tuturor, vom da un exemplu care se găseşte şi în carte (simplificăm mult pentru că scriem din memorie): dacă mergi la sală şi ridici cu greu o halteră de 50 de kilograme, peste câteva zile, când vei reveni, vei observa că poţi ridica puţin mai mult. Practic, corpul este atât de inteligent, încât anticipează că are nevoie de mai multă masă musculară şi forţă pentru a face faţă unei greutăţi mai mari.

Ei bine, aşa ar trebui gândită şi economia, adică aşa ar trebui să gândească Guvernul, politicienii (că ei de fapt conduc), cei de la Ministerul Finanţelor fiind doar simpli executanţi.

Practic, scopul nu este să fie un buget rezistent, robust, rezilient, ci antifragil. Adică să fie pregătit să facă faţă unei crize mai mari. Să nu uităm, aşa cum explică şi Taleb, că atunci când fac estimări (inclusiv economiştii) toţi se bazează pe crizele trecute, deşi de multe ori apare una şi mai mare.

Guvernul ar fi trebuit să se gândească de 2 ori înainte de a mări taxele în criză. Nu face decât să slăbească şi mai mult economia. Bugetul se bazează pe taxele plătite de noi şi de firmele pentru care lucrăm sau cu care colaborăm. Ar fi trebuit, poate, să se gândească la o gestionare mai bună a cheltuielilor proprii (aici nu s-a întâmplat nimic).

Deşi au dat de înţeles că, de fapt, au rezolvat o parte din excepţiile din codul fiscal, în practică... nu prea e aşa. De exemplu, facilităţile din construcţii, industria alimentară şi agricultură nu au dispărut. Au scăzut plafonul la 10.000 lei, şi chiar Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, spunea că nu e cine ştie ce impact, că majoritatea erau sub 10.000. Acesta este doar un exemplu.

(Să vedem ce efecte vor avea creşterile de taxe de anul viitor asupra noastră, atunci intră în vigoare "grosul" măsurilor din Ordonanţa 16/2022)

Ca să ai un buget antifragil, ar însemna, de exemplu, să realizezi excedente, să scazi datoria publică, să ai un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea. Lucrurile astea nu se întâmplă. Prin modificările de Cod fiscal din ultimii ani şi a creşterii cheltuielilor bugetare cu salariile, s-a întâmplat exact opusul. Bugetul a devenit fragil.

Bugetul devenind fragil, face şi economia fragilă, iar după o perioadă de timp, când loveşte o criză, vei simţi un impact mult mai profund.

Gândirea anticiclică nu funcţionează la politicieni. Scopul e mereu pe termen scurt: să câştigăm următoarele alegeri, apoi vom vedea ce va fi. Aşadar, resursele sunt mereu cheltuite prost, evindent nu în interesul românilor.

Aşa cum dădea de înţeles şi economistul Radu Crăciun, ar trebui să ne pese de deficitul bugetar, pentru că plătim taxe mai mari fix din cauza asta.

"Adevărul că ar trebui să le pese foarte mult, pentru că dacă ne întoarcem din nou la 2009-2010, trebuie să ne amintim că una din modalităţile prin care deficitul bugetar a fost corectat atunci, a fost prin creştere de TVA, care a antrenat o creştere generalizată a tuturor preţurilor. Care în final s-a regăsit inclusiv în buzunarele oamenilor. Poate ne revine nouă datoria, ca tot explicând astfel de lucruri, în final ele să fie şi înţelese.", spunea el, într-un interviu acordat Hotnews.ro.